Papa cere Convenţiei Europene să respecte umanismul creştin

24.06.2002, Vatican (ZENIT) - Papa Ioan Paul al II-lea a adresat un apel Convenţiei Europene la „recunoaşterea şi conservarea acelor valori care constituie cea mai preţioasă moştenire a umanismului european”. Apelul Papei a fost exprimat în mesajul trimis celor 250 de participanţi la congresul de patru zile care se desfăşoară în Roma şi care încearcă să răspundă la întrebarea: „Spre o Constituţie Europeană?” Congresul s-a încheiat duminică.

Întâlnirea a reunit figuri marcante ale umanismului creştin din Europa. Ea a fost inaugurată de preşedintele italian Carlo Azeglio Ciampi şi organizată de Dieceza de Roma, în colaborare cu Comisia Episcopatelor Uniunii Europene şi cu Federaţia Universităţilor Catolice din Europa. Convenţia Europeană, care şi-a început sesiunile de lucru la 28 februarie, urmăreşte formularea unui cadru constituţional şi instituţional pentru viitorul Europei.

În acest context, Papa Ioan Paul al II-lea a subliniat în mesajul său valorile pe care o viitoare constituţie sau instituţie europeană trebuie să le respecte: „demnitatea persoanei; sfinţenia vieţii umane; rolul central al familiei fondate pe căsătorie; importanţa educaţiei; libertatea de gândire, de exprimare şi de profesare a convingerilor personale şi a religiei”.

Alte valori ale doctrinei sociale a Bisericii pe care Papa le propune noii Europe sunt: „protecţia legală a indivizilor şi a grupurilor; cooperarea tuturor pentru binele comun; considerarea muncii ca un bine personal şi social; înţelegerea puterii politice ca o slujire, supusă legii şi chibzuinţei, şi `limitata` de drepturile individului şi ale popoarelor”.

Conform Sfântului Părinte, Biserica, respectând o „concepţie corectă privind laicismului instituţiilor politice”, nu poate rămâne indiferentă în faţa valorilor care inspiră opţiunile instituţionale ce vor caracteriza viitorul Uniunii Europene. În plus, insistă el, Biserica are dreptul şi datoria de a oferi o „contribuţie specifică”.

Papa Ioan Paul al II-lea a explicat faptul că există numeroase rădăcini culturale „care au contribuit la afirmarea” acestor valori: de la civilizaţia greacă la cea romană, fără a neglija contribuţia popoarelor latine, celtice, germanice, slave, ungare şi scandinave, precum şi contribuţia lumii iudaice şi musulmane.

„Aceşti diferiţi factori din tradiţia iudeo-creştină au nevoie de o forţă capabilă de a-i armoniza, consolida şi promova. Recunoscând acest fapt istoric în actualul proces spre noua ordine instituţională, Europa nu va putea să ignore moştenirea ei creştină”, a explicat Papa.

„O mare parte din ceea ce Europa a produs în domeniile juridic, artistic, literar şi filosofic a fost influenţată de mesajul evanghelic”, a spus Sfântul Părinte. El a cerut recunoaşterea şi protejarea „identităţii specifice şi a rolului social al Bisericilor şi al confesiunilor religioase”.

Această viziune va facilita înţelegerea faptului că „instituţiile politice şi forţele publice” nu sunt ceva absolut, deoarece deasupra lor se află „apartenenţa” persoanei umane la Dumnezeu, „a cărui imagine a rămas imprimată de neşters în natura fiecărui bărbat şi a fiecărei femei”, a continuat Sfântul Părinte.

„Fără aceasta, nu există nimic, şi apare riscul de a legitimiza acele orientări de laicism şi secularism agnostic şi ateist care au condus la excluderea lui Dumnezeu şi a legii morale din diferite medii ale vieţii umane”, a încheiat Papa. „Coexistenţa civilă pe Continent ar fi aceea care, în primul rând, ar plăti în mod tragic pentru consecinţe, aşa cum a demonstrat-o însăşi experienţa europeană”.