Mai degraba murim, decat ne nastem

05.07.2002, Bucureşti (Ziua) - Populatia stabila a Romaniei se ridica la 21.698.181 de locuitori, potrivit datelor preliminare ale recensamantului realizat la data de 18 martie 2002 anuntate, ieri, de Institutul National pentru Statistica (INS). Cu toate acestea, presedintele INS, Aurel Camara, a declarat ca Romania se afla pe locul noua in Europa in ceea ce priveste populatia si, in urma acestui recensamant, va ocupa pozitia 45 – 46 in lume.

Fata de recensamantul realizat in 1992, numarul de locuitori ai Romaniei a scazut cu circa un milion, respectiv 4,2%. „Scaderea numarului populatiei a fost cauzata atat de sporul natural negativ, respectiv diferenta dintre nascutii vii si decedati, cat si de soldul negativ al migratiei externe, adica diferenta dintre persoanele plecate legal din Romania pentru o perioada mai mare de un an si cele straine venite sa locuiasca in Romania pentru o perioada mai mare de un an”, a explicat Aurel Camara.

Femeile traiesc mai mult pentru ca nu au neveste

In ceea ce priveste structura pe sexe a populatiei, se mentine o usoara predominare numerica a populatiei de sex feminin, care reprezinta 51,2% din numarul total. Presedintele Institutului a precizat si ca speranta de viata la femei este mai mare decat la barbati. „In timp ce femeile traiesc in medie 73,7 ani, barbatii traiesc numai 66,1 ani. O explicatie hilara a acestui fapt este ca femeile nu au sotii”, a spus Camara. Pe medii de viata sociala, se constata la acest ultim recensamant, comparativ cu cel din 1992, cresterea ponderii populatiei rurale, de la 47,5% la 47,3% concomitent cu scaderea ponderii populatiei urbane, de la 54,3% la 52,7%. Acest fapt se explica prin scaderea mai accentuata a populatiei intre cele doua recensaminte, in orase, cu 7%, in timp ce populatia comunelor s-a redus cu numai 0,9%. Densitatea populatiei la nivel national este de 91 locuitori/kilometru patrat. Judetele in care aceasta a crescut de la ultimul recensamant sunt Iasi si Ilfov. Potrivit RomNET, prefectul judetului Iasi, Corneliu Rusu Banu, a anuntat ieri ca, in timp ce populatia Romaniei a scazut cu un milion de persoane, in judetul sau s-a constatat in ultimii 10 ani o crestere cu aproximativ 8000 de persoane. El a precizat ca „iesenii stiu sa se inmulteasca” spre deosebire „de altii”. „Daca autoritatile sunt ingrijorate ca noi, romanii, suntem mai putini, sunt in masura sa-i informez ca iesenii tin steagul sus. Ne-am inmultit in ultimii 10 ani si cred ca pe noi trebuie sa se bizuie romanii”, a mai spus prefectul Banu.

Tiganii au luat amploare

La recensamantul din acest an, structura populatiei in functie de etnie este dominata de romani, care, potrivit liberei declaratii a persoanelor recenzate, reprezinta 89,5% din totalul populatiei. Pe locul doi se afla etnia maghiara, cu 6,6% din total, iar pe locul trei tiganii, cu 2,5%. „Aceasta ultima etnie a inregistrat o crestere de substanta comparativ cu datele din 1992, de 33,4%, care se explica prin cresterea gradului de constientizare a populatiei din aceasta etnie, in sensul ca in acest an romii au permis sa fie recenzati”, a precizat presedintele INS. Paradoxal, insa, populatia inregistrata in functie de limba materna este reprezentata, in proportie de 91% de romani, 6,7% – maghiari si doar 1,1% de vorbitorii de romanes (tiganeasca).

Presedintele de onoare al Partidei Rromilor, deputatul Madalin Voicu, a declarat, ieri, ca a primit semnale de la reprezentantii tiganilor, care apreciaza ca nu este normal sa se judece diminuarea cu un milion a etnicilor romani spunandu-se, in acelasi timp, ca etnicii tigani au crescut cu 200.000, informeaza Mediafax. „Aspectul grav tine de mesajul periculos si incitant. Nu se poate sa spui: romanii mor, tiganii se nasc! Tiganii nu sunt si ei romani?”, a afirmat Madalin Voicu, apreciind ca o astfel de comparatie va accentua actele de discriminare pe care unii sau altii la profereaza la adresa romilor. Pe de alta parte, el considera ca recensamantul populatiei s-a realizat „in conditii neprofesioniste, daca nu chiar dubioase”, pentru ca foarte multi dintre tiganii care nu aveau documente sau numar la poarta au fost trecuti la diverse sau exclusi. Madalin Voicu mai crede ca foarte multi tigani nu si-au declarat etnia „pentru ca si tiganii au prejudecatile lor”. „Noi am facut o numaratoare paralela si Partida Romilor are alte date, mult mai aproape de adevar”, a adaugat presedintele de onoare al Partidei Rromilor. Numarul persoanelor care s-au declarat de religie ortodoxa reprezinta 86,7% din totalul populatiei, 4,7% sunt romano-catolici, 3,2% – adepti ai bisericii reformate si 1,5% – penticostali.

Bucurestii se golesc

Potrivit datelor preliminare ale recensamantului, populatia Capitalei a scazut sub doua milioane de locuitori, de la precedentul recensamant (realizat in 1992). In prezent, Bucurestiul are o populatie de 1.921.751 de locuitori, dintre care cei mai multi sunt in sectoarele 3 si 6. Populatia stabila pe sectoare este repartizata astfel: in sectorul 1 sunt 231.035 locuitori (12% din populatia Capitalei), sectorul 2 – 359.716 locuitori (19%), sectorul 3 – 391.192 de locuitori (20%), sectorul 4 – 292.805 locuitori (15%), sectorul 5 – 271.242 de locuitori (14 la suta) si sectorul 6 – 375.761 de locuitori (20 la suta). In Capitala, sunt mai multe femei decat barbati. Rezultatele preliminare ale recensamintului releva ca populatia stabila feminina se ridica la 1.023.628 de persoane, fata 898.123 de persoane de sex masculin. Dupa etnii, la nivelul Bucurestiului cei mai numerosi sunt romanii – 1.860.228 de persoane (96,763%), apoi rromii cu 27.138 de persoane (1,412%), urmati de turci – 2.529 de persoane (0,132%), evrei – 2467 de persoane (0,128%), germani – 2268 de persoane (0,118%) si maghiari – 5897 de persoane (0,307%). Potrivit sursei citate, 95,94% din populatia Capitalei este de religie ortodoxa, 1,24% este romano-catolica, 0,48% este de origine musulmana si 0,40% este greco-catolica.

In judetul Arad numarul maghiarilor a scazut cu 20% in ultimii zece ani, in timp ce numarul romilor a crescut cu 33%, a anuntat, ieri, sefa Directiei de Statistica Arad, Florica Grec, citata Mediafax. Daca in 1992 in judetul Arad traiau 61.000 de etnici maghiari, in prezent numarul acestora este sub 50.000 (10% din populatie), cea mai mare descrestere, cu aproximativ 25 de procente, inregistrandu-se in municipiu, unde mai traiesc 22.000 de maghari, adica 13% din populatie. „Este surprinzator, de asemenea, faptul ca numarul ucrainenilor aproape ca s-a triplat, ajungand la 1800 de persoane, fata de 700 la recensamantul trecut, iar comunitatea germana s-a redus la jumatate, numarand doar 5000 de persoane”, a spus Florica Grec. Populatia Aradului a scazut cu peste 6%, ceea ce inseamna ca in judet traiesc 461.000 de persoane, fata de 488.000 in urma cu un deceniu. Scaderea a fost pusa in principal pe seama natalitatii foarte reduse.

Omul si camera

In ceea ce priveste numarul locuintelor, la recensamantul din primavara au fost inregistrate 7.392.131 gospodarii ale populatiei si 3521 de gospodarii institutionale. Marimea medie a unei gospodarii a scazut de la 3,07 persoane in 1992, la 2,89 persoane in 2002. „Numarul camerelor de locuit inregistrate este de 20.702.994, ceea ce reprezinta aproape o camera pe locuitor”, a mai spus Aurel Camara. In functie de forma de proprietate, la recensamantul din acest an s-a constat cresterea numarului de locuinte proprietate privata la 97% fata de 78,7% in 1992. „In perioada 1 – 10 aprilie 2002, am efectuat o ancheta de control pentru a determina marja de eroare a rezultatelor recensamantului desfasurat in martie. Atunci am constatat ca marja de eroare in ceea ce priveste numarul locuitorilor a fost de 1,7% iar marja de eroare in mediul rural a fost chiar mai mica. Acest fapt confera rezultatelor recensamantului o plauzibilitate mare”, a mai spus presedintele INS. Rezultatele definitive ale recensamantului populatiei si locuintelor vor fi publicate anul viitor, pe masura prelucrarii informatiilor din formularele individuale de recensamant. (Ana-Maria Vasile)