Seminar internaţional despre originea, limba şi cultura ceangăilor
06.07.2002, Iaşi (Catholica) - Cine sunt ceangăii? Care este originea lor? Cum s-a păstrat graiul vorbit de ei? Cum se explică portul popular şi obiceiurile lor? Sunt întrebări la care au încercat să răspundă participanţii la Seminarul internaţional „Originea, limba şi cultura ceangăilor”, care a avut loc la în sala de conferinţei a Hotelului Europa din Iaşi în zilele de 5 şi 6 iulie 2002.
Desfăşurate sub egida Academiei Române şi a Parlamentului României, lucrările seminarului au fost deschide vineri după-amiază, 5 iulie, de Mihai Baciu, membru al delegaţiei României la Consiliul Europei, preşedinte al Comitetului de organizare al Seminarului. Au urmat mesaje din partea preşedinţiei, Senatului Parlamentului şi Academiei. Au intervenit ÎPS Daniel Ciobotea, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei şi PS Petru Gherghel, episcop de Iaşi. Au vorbit: dl. Luis Maria de Puig, preşedinte al Comisiei de Cultură, Ştiinţă şi Educaţie a Consiliului Europei şi dna Tyti Isohookana Asunmaa, raportor pe problema culturii minorităţii ceangăilor din Moldova. Au conferenţiat profesori şi academicieni din Cluj, Bucureşti şi Iaşi, precum şi reprezentanţi ai Fundaţiei „Siret-Cleja”, ai Asociaţiei Maghiarilor Ceangăi din Moldova şi ai Asociaţiei Romano-Catolicilor „Dumitru Mărtinaş”. Au fost prezenţi senatori şi parlamentari, prefectul judeţului Iaşi, reprezentanţi ai presei şi alţi numeroşi invitaţi.
Originea acestei comunităţi a fost şi rămâne un subiect de dispute între istoricii români şi cei maghiari. În intervenţiile lor, cercetătorii şi-au argumentat punctele de vedere: ceangăi sunt maghiari, vorbesc o limbă maghiară arhaică au trecut şi trec prin procesul de asimilare din partea românilor, au susţinut cercetătorii maghiari; cea mai mare parte sunt români veniţi din Transilvania – au susţinut cercetătorii români. Unii au spus că este important să se facă distincţie între originea etnică şi apartenenţa etnică.
„Toţi înaintaşii mei pe scaunul episcopal al Iaşiului, a spus PS Petru Gherghel în intervenţia sa, s-au îndreptat cu un interes deosebit spre toţi credincioşii noştri încercând din răsputeri să le stea alături, să le apere drepturile şi să le prezinte la orice nivel interesele. În numele lor şi în fidelitate faţă de poziţia lor mă aflu aici pentru a felicita pe cei care cu adevărat interes s-au îndreptat şi se îndreaptă spre istoria lor, spre viaţa şi fiinţa lor şi mai ales spre viitorul lor”. Apreciind iniţiativa seminarului Preasfinţitul a spus în continuare: „Nu cred că este corect să se facă aprecieri despre originea, limba şi cultura acestei populaţii, studiind fenomenul de la distanţă, din cancelarii mai apropiate sau mai îndepărtate, sau recurgând doar la un singur izvor de inspiraţie sau consultând numai afirmaţiile cercetătorilor şi istoricilor străini”.
În cadrul seminarului s-a făcut precizarea că termenul de ceangău nu desemnează o etnie şi nu este însuşit de majoritatea celor cărora le este atribuit; e o denumire care nu este agreată de populaţia catolică din Moldova: ei se simt jigniţi, auzind acest apelativ. Dincolo de toate discuţiile, un lucru rămâne sigur: la ultimul recensământ în Moldova s-au declarat români mai mult de 95% dintre catolici. Aceştia vor Liturghie şi educaţie în limba română. Rămâne problema celorlalţi 5%: nimeni nu a înţeles de ce vor să fie introdusă limba maghiară în şcoală şi în Biserică din moment ce ei înşişi nu o înţeleg… De specificat că introducerea graiului ceangăiesc pare imposibilă din moment ce nu există nimic scris în acest dialect. (Pr. Cornel Cadar)
