Dovada vie a sfinţeniei fratelui Pedro
29.07.2002, Guatemala (ZENIT) - Adalberto Gonzalez este dovada vie a sfinţeniei fratelui Pedro de San Jose Betancur. Vindecarea miraculoasă a lui Gonzalez a fost atribuită mijlocii fratelui Pedro, deschizând astfel calea canonizării lui.
„Am suferit de o boală la intestine; erau pline de tumori cancerigene, iar medicii au spus că este imposibil să mă vindec”, a declarat Gonzalez. La cei 22 de ani ai săi, Gonzalez este slab şi de statură medie. El este originar din Vilaflor de Chasna, acelaşi oraş din Tenerife, Insulele Canare, în care s-a născut fratele Pedro. Papa Ioan Paul al II-lea îl va canoniza pe fratele Pedro în Guatemala, marţi.
După ce la 24 aprilie 1985 a fost diagnosticat de către medici, Gonzalez, care atunci avea 5 ani, a intrat la terapie intensivă. În timp tratamentul a fost rărit, iar vindecarea părea imposibilă. În acest moment a intervenit sr. Giorgina, o călugăriţă italiană betleemită, care i-a dat copilului o relicvă a fratelui Pedro.
„Aveam nişte dureri cumplite atunci când stăteam întins”, îşi aminteşte Gonzalez. „Atunci luam relicva şi mi-o apăsam pe abdomen, iar durerea trecea.” La 25 aprilie 1985, familia lui Gonzalez a început să se roage o novenă, cerând lui Dumnezeu sănătatea pentru copilul lor, prin mijlocirea Fericitului Pedro. Novena a fost făcută apoi publică şi s-a început organizarea unui pelerinaj la grota din Tenerife în care fratele Pedro obişnuia să se roage pe când era copil.
„După o anumită perioadă, medicii au hotărât să mă opereze pentru a vedea dacă starea mea s-a îmbunătăţit în vreun fel”, a continuat Gonzalez. Medicii au avut o mare surpriză: au descoperit că „totul era curat”, ca şi cum cancerul „ar fi fost complet eliminat”. Întrebat care este acum starea sănătăţii lui, Gonzalez a răspuns: „Mă duc la medic o dată pe an, dar doar ca să îl vizitez.”
La mai bine de 15 ani de la miracol, Gonzalez este foarte conştient de datoria lui faţă de fratele Pedro. „Pentru mine este ceva excepţional, miracolul fiind înfăptuit în mine”, spune el. „Sunt foarte mândru de asta. El este cel mai mare pentru mine.” Întrebat despre canonizare, Gonzalez a răspuns: „Era şi timpul.” În timpul ceremoniei Gonzalez va sta lângă Papa, el şi familia lui primind Împărtăşania direct de la Sfântul Părinte.
Astăzi, Adalberto Gonzalez duce o viaţă liniştită în Vilaflor de Chasma. „Am terminat facultatea de inginerie electronică şi acum lucrez la o fabrică de îmbuteliere a apei”, a spus el. Este logodit. Cu lacrimi în ochi, Maria del Carmen Hernandez, mama lui Adalberto, vorbeşte despre ce înseamnă pentru ea acest miracol. „Oricât de mult şi-ar iubi copiii, părinţii nu conştientizează aceasta până când îi văd cum l-am văzut eu, atât de bolnav”, a spus ea. „Am început să ne rugăm şi să îi cerem fratelui Pedro să mijlocească pe lângă Domnul”, a mai spus ea. „Este minunat să stăm aici unde fratele Pedro şi-a desfăşurat întreaga activitate – este un sfânt universal, pe care trebuie să îl imităm, în iubirea sa pentru aproapele, în caritate, în a-l vedea pe Isus în semenii noştri.”
