Juan Diego ca model de inculturare a credinţei

29.07.2002, Roma (ZENIT) - Papa Ioan Paul al II-lea îl va propune pe Juan Diego ca model de inculturare miercuri, când îl va canoniza pe martorul din secolul al XVI-lea al apariţiilor Fecioarei de Guadalupe.

Această afirmaţie îi aparţine pr. Fidel Gonzalez Fernandez, rectorul Universităţii Urbaniana din Roma, un expert în viaţa acestui în curând sfânt. Între 9 şi 12 decembrie 1531, Fecioara Maria i-a spus lui Juan Diego să îi comunice Episcopului Juan de Zumarraga dorinţa de a se construi o biserică în cinstea ei. Când Episcopul i-a cerut o dovadă supranaturală a cererii Fecioarei, Juan Diego i-a dat trandafiri proaspeţi în mijlocul iernii. Deschizându-şi tilma – mantia sa – pentru a-i arăta Episcopului trandafirii, imaginea Fecioarei a apărut imprimată pe haină. Aceste evenimente extraordinare au jucat un rol cheie în convertirea populaţiei indiene, care după toate acestea nu a mai rezistat eforturilor de evanghelizare.

– De ce este Juan Diego canonizat doar după 454 de ani de la moartea sa?
– Din trei motive, aş spune eu. În primul rând pentru că legislaţia canonică stabilită pe timpul Papei Urban al VIII-lea, mai precis în 1635, descuraja introducerea proceselor de canonizare în general. Puţinele cauze iniţiate atunci au fost cele ale unor mari fondatori de opere religioase, sau ale unor mari figuri, adesea sprijiniţi de monarhii sau de autorităţi religioase.

În al doilea rând, coroana spaniolă nu era în favoarea introducerii cauzei de canonizare. În fine, trebuie să amintim că Juan Diego era un indian. În trecut cauzele de canonizare aveau ca subiect mari fondatori precum Sf. Ignaţiu de Loyola; sau mari misionari, precum Sf. Francisc Xavier; sau mari mistici, precum Sf. Tereza de Avila. Nimeni nu se gândea însă să canonizeze un indian.

– Fenomentul Guadalupe este privit de unii ca un simbol. Cu această canonizare, îşi va recâştiga caracterul istoric.
– Ca eveniment istoric, fenomenul Guadalupe a fost incontestabil timp de trei secole, până în secolul al XVIII-lea. În perioada cuceririi independenţei Mexicului – un timp în care populaţia s-a rugat cerând mijlocire Fecioarei de Guadalupe – un spaniol pe nume Juan Bautista Munoz a preferat să interpreteze apariţiile ca fiind un mit. Mai târziu, prin liberalism şi pozitivism istoric, multe lucruri au început să fie puse la îndoială, iar unii au început să reducă Guadalupe la un simbol. Astăzi, documentaţia istorică disponibilă ne conduc la a le da dreptate celor din secolul al XVII-lea care au analizat fenomenul acordându-i recunoaştere istorică.

– Care este mesajul lui Juan Diego sau al Fecioarei de Guadalupe?
– Mesajul este foarte simplu. Fecioara a apărut ca „Mamă a Aceluia prin care există viaţa”, o expresie folosită de indieni în vechime pentru a-l descrie pe Dumnezeu ca Creator omnipotent. Astfel, în maternitatea ei, Maria doreşte să îmbrăţişeze întreaga omenire, sub semnul prezenţei lui Cristos întrupat în pântecele ei, pentru a-i face pe oameni să îşi descopere chipul, demnitatea de copii ai lui Dumnezeu şi de fraţi între ei.