Memorandiştii sunt hotărâţi să meargă mai departe

29.10.2002, Cluj-Napoca (Catholica) - Astăzi, 29 octombrie 2002, de la orele 10, la Clubul Casei Universitarilor din Cluj-Napoca s-a desfăşurat o conferinţă de presă organizată de Comitetul de Acţiune şi Răspândire a Memorandumului adresat Statului român de către credincioşii greco-catolici din România şi din întreaga lume.

Organizarea conferinţei de presă vine la o lună după lansarea Memorandumului, care a fost trimis în data de 25 septembrie tuturor autorităţilor de stat, ambasadelor din întreaga lume, precum şi altor foruri naţionale şi internaţionale. Totodată, în 28-29 octombrie se împlinesc 54 de ani de la arestarea, în anul 1948, a întregii Ierarhii a Bisericii Române Unite cu Roma (BRU).

Semnatarii Memorandumului au stabilit termenul de o lună de la lansare pentru ca Statul român să înceapă să întreprindă măsuri în direcţia rezolvării problemei patrimoniale a BRU. Cu toate acestea, până în prezent răspunsul din partea autorităţilor a fost practic nul, cu două excepţii: Curtea Constituţională şi Avocatul Poporului au răspuns că nu se pot implica în această problemă decât în cadrul unui proces.

Conferinţa de presă a fost susţinută de dl Ioan Paţiu, purtătorul de cuvânt al Comitetului de Acţiune şi Răspândire a Memorandumului; dna Doina Cornea, membră a Grupului pentru Dialog Social (GDS); şi dl Laurenţiu Moisin, preşedintele Asociaţiei Generale a Românilor Uniţi (AGRU) din Bucureşti.

Pentru început, dl Ioan Paţiu a prezentat textul Memorandumului, şi dosarul cu adeziunile la Memorandum – peste 1000 de semnături, venite şi din Germania, Franţa, Italia, Austria, Australia. Doamna Doina Cornea a prezentat apoi răspunsul societăţii civile la acest Memorandum. E a vorbit despre organizarea la Bucureşti a unei dezbateri a Memorandumului, la care au participat reprezentanţi ai Ligii Pro Europa, Apador, Fundaţiei Pro Democraţia, Fundaţiei Horea Rusu, AGRU.

În cadrul acestei dezbateri, la care au fost prezenţi şi mulţi intelectuali ortodocşi, s-a vorbit despre importanţa respectării, într-un stat de drept, a proprietăţii, ca principiu fundamental al democraţiei. S-a afirmat faptul că bisericile, mănăstirile şi alte clădiri care au fost confiscate de către Statul comunist fac în continuare parte din patrimoniul BRU, şi până nu vor fi restituite nu va putea exista bună înţelegere. S-a observat tocmai faptul că acolo unde bunurile au fost restituite, nu au existat conflicte.

S-a mai afirmat că după 1989, Statul trebuia să repare nedreptatea săvârşită de Statul comunist, deoarece numai el dispune de instrumentele necesare pentru a o face. Măsura plasării responsabilităţii pentru această problemă în sânul celor două Biserici, sub pretextul fals, inventat, că potrivit canoanelor Bisericii Ortodoxe bisericile aparţin credincioşilor, este absurdă, deoarece două părţi aflate în litigiu nu dispun de instrumentele necesare pentru a-şi rezolva problema.

Problema Bisericii Ortodoxe Române (BOR) este doar una de ordin moral, s-a mai afirmat, care priveşte Ierarhia, şi nu credincioşii, deoarece a acceptat nişte bunuri furate, s-a folosit de ele, şi nu le mai restituie. Dna Cornea a arătat că deoarece Statul nu a răspuns, acţiunea BRU trebuie să continue, şi se poate ajunge la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, deoarece atunci când BRU este împiedicată să îşi desfăşoare în mod liber activitatea, sunt într-adevăr încălcate drepturile omului.

Dl Moisin a subliniat faptul că problema patrimonială este doar una în cadrul acţiunii mult mai grave, de blocare a dreptului la liberă exercitare a cultului. Nu se permite sub nici o formă buna funcţionare a BRU, a mai afirmat el, ducându-se şi o politică de diminuare a numărului de credincioşi greco-catolici, pentru ca Statul să îşi reducă subvenţiile, să sufoce din punct de vedere economic BRU, să nu restituie nimic. Preşedintele AGRU Bucureşti a numit această acţiune o „persecuţie făcută cu mănuşi”.

În răspunsurile pe care le-au dat la întrebările jurnaliştilor, vorbitorii au arătat faptul că Statul a dat anumite legi, dar el însuşi nu le respectă. Legislaţia care este urmărită şi prin Memorandum este una care să nu deranjeze întru nimic comunitatea ortodoxă. Următorul demers anunţat a fost acela de a se obţine audienţe la preşedintele Ion Iliescu, la primul ministru Adrian Năstase, şi la ministrul cultelor şi culturii Răzvan Theodorescu, în care să se explice mai detaliat problema, şi să se ceară rezolvarea cât mai urgentă a ei.

Vorbitorii au considerat acest pas necesar pentru a-şi demonstra buna credinţă, pentru ca apelul la Curtea Europeană – unde se poate merge numai după epuizarea tuturor variantelor de rezolvare a problemei – să nu fie interpretat ca un gest nepatriotic, trădător. „Este în interesul Statului român să rezolve problema noastră”, au subliniat vorbitorii, arătând că un alt pas ar putea fi darea în judecată a Statului român la Curtea Supremă de Justiţie.

Referitor la poziţia Ierarhilor în această problemă, s-a arătat faptul că ei sunt cei care vor putea da în judecată Statul, ca reprezentanţi ai instituţiei Bisericii, deoarece comunitatea nu are calitate procesuală. Până în acest punct, Memorandumul a fost o acţiune a laicilor; „Ierarhia nu a dorit să deranjeze spiritul de ecumenism, dar nimeni nu doreşte ca din cauza ecumenismului să fim nedreptăţiţi”.