Nu există pace fără respectarea legii internaţionale

13.12.2002, Vatican (ZENIT) - Papa Ioan Paul al II-lea a propus două condiţii cheie pentru instaurarea păcii: respectarea legii internaţionale şi mai buna distribuire a resurselor şi formare a persoanelor la scară mondială. Papa a făcut aceste propuneri astăzi când a primit scrisorile de acreditare ale noilor ambasadori din Sierra Leone, Jamaica, India, Ghana, Norvegia, Rwanda şi Madagascar pe lângă Sfântul Scaun.

„Pacea este unul din bunurile cele mai mult preţuite de oameni, naţiuni şi state”, a spus Sfântul Părinte. „Ea se realizează prin respectarea ordinii şi a legii internaţionale, care ar trebui să fie prioritatea tuturor celor care sunt responsabili de destinul naţiunilor”. Analizând situaţia internaţională, Sfântului Părinte a spus: „Nenorocirile şi nedreptăţile sunt izvorul violenţei şi contribuie la menţinerea şi la dezvoltarea conflictelor locale şi regionale. Mă gândesc în mod deosebit la ţările în care foametea există într-un mod endemic”.

„Comunitatea internaţională este chemată să facă tot posibilul pentru ca aceste chinuri să poată fi eliminate puţin câte puţin, în mod deosebit prin mijloace materiale şi umane care să vină în ajutorul celor mai nevoiaşi”, a adăugat Papa. „Un sprijin mai important acordat organizării economiilor locale va permite fără îndoială poporului băştinaş să-şi asume mai bine viitorul”.

Papa Ioan Paul al II-lea a subliniat că „sărăcia apasă astăzi într-un mod alarmant asupra lumii, punând în pericol echilibrul politic, economic şi social”. „În spiritul Conferinţei Internaţionale de la Viena din 1993 asupra drepturilor omului, sărăcia constituie un atac la demnitatea oamenilor şi a naţiunilor”, a afirmat Suveranul Pontif. „Trebuie recunoscut fiecăruia dreptul de a avea ceea ce-i este necesar, de a putea beneficia de o parte din bunăstarea naţională”.

Sfântul Părinte a încheiat lansând un apel comunităţii internaţionale pentru „a reconsidera problema dublă a distribuirii într-un mod echitabil a bogăţiilor planetei şi a asistenţei tehnice şi ştiinţifice a popoarelor sărace, un lucru care este o datorie pentru ţările bogate”.