Episcopii maghiari din România se vor plânge Consiliului Europei
15.12.2002, Bucureşti (Viaţa Cultelor) - Episcopii Bisericilor tradiţionale maghiare din România au analizat de curând la Cluj-Napoca, în cadrul unei conferinţe, situaţia imobilelor ce urmează a fi restituite în baza hotărârii de guvern intrată deja în vigoare. Episcopii au întocmit de asemenea lista completă a pretenţiilor Bisericii, în natură sau prin despăgubiri, hotărând, totodată, să înainteze o plângere Consiliului Europei împotriva tărăgănării şi evitării aplicării procesului de restituire in integrum. Restituirea averilor bisericeşti confiscate de regimul comunist este una din condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească România în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană. Guvernul Năstase a decis deja în problema retrocedării, însă hotărârea nu a putut fi pusă în practică, din cauza contestării ei în instanţă de către cei care ocupă acum respectivele imobile. Între acestea se află câteva clădiri emblematice, a căror soartă a ajuns deja în atenţia diferitelor organisme europene.
Este vorba, în primul rând, de Palatul baroc, fosta reşedinţă a Episcopiei romano-catolice din Oradea, care găzduieşte în prezent Muzeul Ţării Crişurilor. Conducerea muzeului refuză, în ciuda a două hotărâri din justiţie, eliberarea şi predarea către eparhie a unei aripi a clădirii, invocând dispoziţiile Ministerului Culturii şi Cultelor. În semn de protest, duminică, 8 decembrie curent, Episcopul, preoţii şi credincioşii maghiari catolici s-au adunat, după Liturghie, în faţa intrării muzeului, păzită de oameni înarmaţi, şi s-au rugat pentru ajutorul divin în obţinerea drepturilor legale.
O altă clădire cerută este cea a Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia, de renume european, donată Episcopiei catolice de Alba în 1780, de Episcopul conte Batthyany Ignac. Justiţia a hotărât restituirea clădirii, dar organizaţia P.S.D. (de guvernământ) Alba Iulia şi prefectul judeţului se opun executării sentinţei. Arhiepiscopia romano-catolică de Alba Iulia solicită şi fondul de carte al bibliotecii, care, fiind patrimoniu naţional, se află în custodia Ministerului Culturii şi Cultelor (MCC). Ministerul se opune ideii de restituire.
Un al treilea imobil important solicitat de comunitatea maghiară este cel al Colegiului Reformat din Cluj-Napoca, în care funcţionează în prezent liceul „Gheorghe Şincai”. În ciuda hotărârilor instanţelor de judecată, conducerea acestui liceu, care a subînchiriat o parte din spaţii altor instituţii, refuză să cedeze clădirea. Din această cauză, Colegiul Reformat este obligat să-şi desfăşoare activitatea didactică în spaţii închiriate în diferite alte locuri din oraş, informa la 12 decembrie curent ediţia de Transilvania a ziarului bucureştean „Evenimentul Zilei”.
