Mons. Sgreccia aminteşte că ştiinţa trebuie să înainteze după un ghid etic
28.02.2003, Vatican (Catholica) - Episcopul Elio Sgreccia, vicepreşedintele Academiei Pontificale pentru Viaţă, a afirmat miercuri, la încheierea lucrărilor celei de-a IX-a Adunări Generale a Academiei, că ştiinţa nu poate fi autonomă de judecata etică deoarece cercetările în biomedicină şi biotehnologie pot avea consecinţe asupra tuturor.
Mons. Sgreccia a arătat, totodată, că Magisteriul Bisericii are încredere în contribuţia oamenilor de ştiinţă şi a cercetătorilor şi a subliniat „centralitatea omului ca subiect şi beneficiar al cercetărilor”. În acest sens, a continuat monseniorul , „omul trebuie să devină responsabil de aproapele său şi să lucreze orientându-se spre binele celui de lângă el”.
Această perspectiv, aplicată sferei bioetice şi cercetărilor din domeniul geneticii, implică faptul că „nu se poate susţine” teza autonomiei ştiinţei în raport cu judecata etică deoarece „cercetarea din sectorul biomedical şi biotehnologic poate avea dimensiuni şi consecinţe la nivel planetar”, a explicat el.
„Consimţământul subiecţilor supuşi experimentelor, obligaţia statului de a promova cercetările, necesitatea unor legături între instituţiile publice şi cele private de cercetare şi respectul faţă de cei mici” sunt, conform Mons. Sgreccia, „alte elemente care trebuie să influenţeze în evaluarea politicilor cercetării ştiinţifice”.
Pe de altă parte, monseniorul a constatat că universităţile catolice se înfruntă cu marea problemă a lipsei mijloacelor pentru a continua cercetările. „Toţi ştim că pentru unele universităţi este greu să aibă acces la fonduri publice – mai ales în unele ţări -, doar dacă cedează unor anumite acorduri”, a adăugat Mons. Sgreccia. De aceea, vicepreşedintele Academiei Pontificale pentru Viaţă a propus crearea de „Fundaţii” specifice care să poată duce până la capăt cercetările, atenuând astfel efectele acestor probleme.
