Pastorala de Paşti 2003 a PF Teoctist

25.04.2003, Bucureşti (Catholica) - „Cât este de sfânt şi prea luminat, cu adevărat, acest Praznic de mântuire în care Lumina cea fără de ani, din Mormânt, tuturor a stralucit!” Cu aceste cuvinte îşi începe Preafericitul Patriarh Teoctist pastorala de Paşti din acest an.

Capul Bisericii Ortodoxe continuă cu un apel la trăirea profundă a acestei sărbători: „Valoarea şi trăirea mântuitoarelor adevăruri de credinţă nu se cuvine să le limităm numai la formele şi tradiţiile religioase, de altfel atât de frumoase şi atât de bogate în învăţăminte şi în păstrarea comuniunii noastre de credinţă. […] iubiţi fraţi, Învierea nu trebuie să rămână nici un fapt istoric îndepartat de vremurile noastre, petrecut `în timpul acela`, sau numai un `eveniment` bisericesc, atât de aşteptat, ci se cuvine ca această sărbătoare să devină pentru fiecare dintre noi o realitate vie, un nou fel de a fi şi a gândi, mărturisind clipă de clipă că noi în Hristos cel inviat `vieţuim şi ne mişcăm şi suntem`”.

În mesajul său pascal, difuzat pe Internet prin Buletinul sitului Crestinism-Ortodox.ro, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române atinge şi problema rolului României în Europa. „Pe langa trecutul său strălucit, demn de Europa, pe lângă tezaurul său cultural şi ştiinţific remarcabil, poporul român, singurul de origine latină şi credinţă ortodoxă, poate răspunde prin vredniciile şi evlavia fiilor lui chemării de a sprijini Europa, în care să se reaprindă făclia unei „nădejdi vii” (I Petru 1,3) în construirea unităţii şi identităţii ei, întemeiate pe credinţa în Înviere.”

Pastorala se încheie cu următoarele cuvinte: „Să nu contenim a ne ruga Părintelui ceresc pentru ca vieţile acestora să fie salvate prin încetarea cât mai grabnică a razboiului din Irak şi aşezarea păcii pe temeliile dreptăţii dumnezeieşti. Cu părintească dragoste, poposind acum în mijlocul vostru, nu încetăm a vă pomeni în rugăciunile noastre, ca Tatăl slavei celei adevărate, Cel ce a împodobit ziua cu lumina cerească, să strălucească în inimile noastre lumina şi căldura cea curată a cunoaşterii şi iubirii Sale, spre lauda lui Hristos Domnul, Cel ce ne-a aratat şi împărtăşit lumina prea slăvitei Sale Învieri.”