Un istoric episcopalian denunţă noul anticatolicism din Statele Unite
28.05.2003, Roma (Catholica) - În Statele Unite nu există un anticlericalism, ci mai degrabă un anticatolicism, sau mai bine, o reîntoarcere la antipapism, după cum a denunţat Philip Jenkins, profesor de istorie şi religie de la Universitatea din Pennsylvania, într-un interviu acordat cotidianului italian `Il Corriere della Sera`.
Philip Jenkins nu este catolic, ci episcopalian, şi a publicat recent o carte cu titlul `The New Anti-Catholicism` (Noul anticatolicism). În interviul acordat ieri cotidianului italian, Jenkins recunoaşte că anticatolicismul a existat mereu în Statele Unite, „de la primii emigranţi protestanţi până la mişcarea populistă sau rasistă Ku klux klan”.
Istoricul consideră, totuşi, că anticatolicii astăzi „sunt mai ales intelectuali şi liberali. Se spune chiar că anticatolicismul este antisemitismul omului cult – explică el. Demagogii îi atacă pe evrei, oamenii de cultură pe catolici. Este un paradox, deoarece Biserica Catolică din Statele Unite cere reforme sociale, dezarmare, pace, adică, multe din cauzele lor”.
Conform opiniei lui Jenkins, cauza acestui anticatolicism constă în „centralitatea problemelor sexuale din societatea americană: catolicismul este considerat antigay, antifeminist, etc.”. Jenkins a subliniat că problema abuzurilor preoţilor a fost utilizată pentru a spori prejudiciile, dar a specificat că abuzurile sexuale din Biserica Catolică nu sunt mai frecvente decât în alte Biserici sau decât printre cadrele didactice. „Abuzurile sunt oribile, sunt crime care trebuie pedepsite şi dezrădăcinate, dar nu trebuie manipulate”, a adăugat istoricul episcopalian.
Jenkins consideră că în Statele Unite catolicismul va sporit mai mult decât în Europa. În bătrânul continent, a explicat el, „emigarea va fi mai ales musulmană, în Statele Unite va fi mai mult latinoamericană şi asiatică. Se va schimba aspectul catolicismului american: va fi mai etnic. Şi una din schimbările cele mai profunde o va afecta pe Fecioara: acum, în America, figura ei este secundară; dar va deveni centrală”.