Papa aminteşte rolul femeii în societate şi în comunitatea eclezială
07.06.2003, Vatican (Catholica) - Ieri, în portul Dubrovnik, circa 60.000 de persoane au asistat la celebrarea euharistică prezidată de Papa Ioan Paul al II-lea, în cadrul căreia Suveranul Pontif a beatificat-o pe sora Maria a lui Isus Răstignit Petkovic (1892-1966), fondatoare a Congregaţiei franciscane Fiicele Milostivirii.
Figura noii fericite la făcut pe Papa Ioan Paul al II-lea să se gândească la „toate femeile din Croaţia, acelea care sunt soţii şi mame, acelea ale căror vieţi au fost schimbate pentru totdeauna de durerea pierderii unui membru al familiei în crudul război al anilor `90 sau de alte greutăţi îndurate”.
„Mă gândesc la tine, femeie, deoarece prin sensibilitatea, generozitatea şi tăria ta, `îmbogăţeşti înţelegerea lumii şi ajuţi ca relaţiile umane să devină mai oneste şi mai autentice` (Scrisoarea către Femei, 2). Dumnezeu ţi-a încredinţat în mod special grija copiilor, astfel că eşti chemată să devii un important sprijin în viaţa fiecărei persoane, în special în contextul familiei”, a adăugat Sfântul Părinte.
„Mersul frenetic al vieţii moderne – a continuat Papa – poate duce la umbrirea sau chiar la pierderea a ceea ce este cu adevărat uman. Poate că mai mult decât în oricare altă perioadă a istoriei, în timpurile noastre este nevoie de `acel geniu specific femeilor, care poate asigura sensibilitate fiinţelor umane în orice circumstanţa` (Mulieris Dignitatem, 30)”.
„Femei croate, conştiente de vocaţia voastră înaltă de `soţii` şi `mame`, continuaţi să priviţi toate persoanele cu ochii inimii. Continuaţi să ajungeţi la ele şi să staţi lângă ele, cu sensibilitatea născută din instinctul vostru matern. Prezenţa voastră este indispensabilă în familie, în societate, în comunitatea eclezială. În mod special mă gândesc la voi, femei consacrate, care, asemenea Mariei Petkovic, aţi acceptat invitaţia de a-l urma cu inima neîmpărţită pe Isus Cristos, caste, sărace şi ascultătoare”, a afirmat Sfântul Părinte.
„Nu precupeţiţi nici un efort în a răspunde singurei Iubiri a vieţii voastre. Pentru că viaţa consacrată nu este doar un angajament generos din partea unei fiinţe umane; este în primul rând şi mai presus de toate un răspuns la un dar de sus care cere să fie acceptat cu deschidere totală. Fie ca experimentarea de zi cu zi a iubirii dăruite gratuit de Dumnezeu să vă inspire să vă oferiţi vieţile fără rezerve în slujirea Bisericii, a fraţilor şi a surorilor, încredinţând totul, prezent şi viitor, în mâinile Lui”, a afirmat în încheiere Suveranul Pontif.
