Rădăcinile creştine sunt cea mai bună garanţie pentru viitorul Europei

30.06.2003, Vatican (Catholica) - Prin noua sa Exortaţie apostolică, „Ecclesia in Europa”, Papa Ioan Paul al II-lea urmăreşte să dea îndrumări noii Europe, cu ajutorul Evangheliei. „Rădăcinile creştine sunt pentru Europa principala garanţie a viitorului său”, a spus Papa sâmbătă când a semnat Exortaţia în Bazilica San Pietro.

În document, el reia concluziile celui de al doilea Sinod al Episcopilor pentru Europa. Exortaţia de 135 de pagini include cele 40 de propuneri prezentate de cei 179 Episcopi care au participat la adunarea sinodală desfăşurată în perioada 1-23 octombrie 1999. Tema Exortaţiei este aceeaşi cu tema Sinodului: „Isus Cristos, viu în Biserica sa, izvor de speranţă pentru Europa”.

„Biserica este convinsă că are de oferit Europei o comoară, de fapt singura sa comoară şi speranţă: Isus Cristos”, a spus Cardinalul Antonio María Rouco Varela, Arhiepiscop de Madrid, atunci când a prezentat Exortaţia. „Isus Cristos nu are legătură doar cu trecutul Europei”, a spus Cardinalul, care a fost relator al Sinodului. „Biserica este convinsă că îşi poate aduce o mare contribuţie la construirea unei Europe a valorilor şi a popoarelor, nu oferind soluţii tehnice, ci fundamente de valori şi drepturi bazate pe demnitatea omului ca fiu al lui Dumnezeu.”

În Exortaţie, Papa face mai întâi apel la catolicii europeni pentru a trăi pe deplin Evanghelia, şi identifică în Biserica din Europa semne de secularizare. El îi invită pe credincioşi să nu îşi piardă identitatea lor creştină, să îşi redobândească viaţa interioară, să menţină comuniunea, să depăşească temerile, împotrivirile, omisiunile şi necredinţa, şi să continue pe drumul dialogului ecumenic.

Exortaţia îi invită de asemenea pe catolici să proclame misterul lui Cristos, arătând că în Europa creşte numărul persoanelor nebotezate. În acelaşi timp, se arată că sunt mulţi oameni botezaţi care s-au îndepărtat de credinţă, influenţaţi de o interpretare secularizată a credinţei, şi care au nevoie de o nouă evanghelizare.

Documentul se referă apoi la setea de Dumnezeu evidentă la europeni, şi Papa atrage atenţia asupra pericolului pierderii semnificaţiei celebrării Sacramentelor, în particular a Sacramentelor Reconcilierii şi Euharistiei. În continuare, propune slujirea carităţii pentru a extinde „cultura solidarităţii”, dând o nouă speranţă, printr-o iubire preferenţială, celor săraci.

Legat de aceasta, Papa sugerează trei importante domenii de acţiune: apărarea şi acordarea de asistenţă familiei (în contextul propunerilor şi al planurilor legislative care ameninţă identitatea ei); sprijinirea vieţii (în contextul scăderii numărului de naşteri şi al ameninţărilor avortului şi eutanasiei); şi acceptarea imigranţilor. În acest fel, arată Sfântul Părinte, creştinii vor putea să îşi aducă contribuţia lor la noua Europă.

Papa Ioan Paul al II-lea scrie că Uniunea Europeană „nu va avea stabilitate dacă va fi redusă doar la dimensiunile geografică şi economică, deoarece înainte de toate trebuie să constea în acorduri asupra unor valori exprimate în legi şi în viaţă”. Pontiful cere ca viitoarea Constituţie Europeană să facă referinţă la patrimoniul religios, în particular la cel creştin, şi să respecte drepturile care se cuvin Bisericilor şi comunităţilor religioase.

Relaţia Bisericii Catolice cu Europa nu este aceea a întoarcerii la un stat confesional, nici a unui laicism sau a unei separări ostile, ci, dimpotrivă, a unei cooperări sănătoase, a subliniat Sfântul Părinte. „Europa are nevoie de un salt calitativ în conştientizarea moştenirii sale spirituale”, a spus Papa. Continentului, Sfântul Părinte îi spune: „Evanghelia nu este împotriva ta, ci pentru tine”.