400 de ani de la naşterea patronului zborurilor

18.09.2003, Roma (Catholica) - Vizitatorilor care intră pe situl Ordinului Fraţilor Minori Conventuali www.ofmconv.org, li se atrage atenţia asupra celui de al patrulea centenar al naşterii Sfântului Iosif de Copertino, preot franciscan care a trăit între anii 1603-1663. Intrând pe pagina dedicată acestui eveniment, veţi avea surpriza să vedeţi un călugăr zburând pe ecran, într-o animaţie flash.

Viaţa Sf. Iosif de Copertino este o împletire de întâmplări banale şi de evenimente extraordinare. Deseori cădea în extaz şi mâini nevăzute îl purtau prin aer până la Sf. Tabernacol, sau până la icoanele Preacuratei Fecioare Maria; din corpul lui slăbit de posturile îndelungate emana un parfum neobişnuit ce se simţea la mare depărtare, astfel că-i descoperea prezenţa oriunde s-ar fi aflat; privirea lui pătrundea adâncul conştiinţelor, şi nu de puţine ori cei care se întâlneau cu el se simţeau chemaţi de Iosif şi îndemnaţi să-şi spele sufletul. Toate aceste daruri extraordinare erau învăluite într-o modestie şi o bunătate care au făcut din umilul călugăr un mare prieten al copiilor şi al tinerilor.

Iosif de Copertino s-a născut într-un grajd, într-o familie foarte săracă din satul Copertino, localitate aflată în apropierea oraşului Brindisi, în sudul Italiei. Şi-a întrerupt studiile la şcoală, deoarece s-a îmbolnăvit de ulcer, dar şi-a dus boala cu o incredibilă răbdare. Vocaţia sa franciscană i s-a sădit în această perioadă: pentru a-i trece timpul, visa la sfinţii din istorioarele pe care i le citea mama sa, şi cel care a produs cea mai puternică impresie asupra sa a fost Sf. Francisc de Assisi.

Franciscanii conventuali au refuzat iniţial să îl primească în rândurile lor, datorită lipsei educaţiei. A fost primit ca frate laic de călugării franciscani capucini. A lucrat la bucătărie, dar deoarece intra adesea în transă şi sufletul îi era fermecat de Iubirea Divină, spărgea farfurii şi vărsa conţinutul oalelor. Superiorii lui au crezut că nu se concentra suficient şi că era un visător cu ochii deschişi, şi astfel l-au dat afară din noviciat.

Datorită perseverenţei sale, a fost primit în final de franciscanii conventuali, şi hirotonit preot la 18 martie 1628. Făcea diferite munci simple în cadrul mănăstirii, şi avea timp şi pentru meditaţie, Adesea era găsit rătăcind uimit în diferite locuri din mănăstire, neştiind cum a ajuns acolo. În 4 octombrie 1630, în oraşul Copertino s-a desfăşurat o procesiune în sărbătoarea Sf. Francisc. Iosif a asistat la procesiune, când deodată a fost înălţat în aer şi a rămas acolo plutind deasupra mulţimii care se uita la această privelişte impresionantă. Când s-a coborât şi şi-a dat seama ce s-a întâmplat, a devenit atât de stânjenit încât a alergat în casa mamei sale pentru a se ascunde de mulţime. Acesta a fost primul dintre multele sale zboruri, care i-au câştigat numele de „sfântul zburător”.

În ziua de 15 august a anului 1663, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, deşi bolnav, Iosif a experimentat ultimul său „zbor”, în timpul Sfintei Liturghii. La începutul lunii septembrie, simţind că sfârşitul îi e aproape, spunea: „Măgarul a început să urce muntele!” „Măgarul” era propriul lui trup. După ce a primit sacramentele de pe urmă, binecuvântarea papală, şi după recitarea Litaniei Preasfintei Fecioare, Iosif Desa de Copertino a murit în seara zilei de 18 septembrie 1663. Datorită numeroaselor sale „zboruri”, Sf. Iosif este patronul celor care călătoresc cu avionul, şi al piloţilor şi paraşutiştilor NATO.