Martiriul Sf. Ştefan, model de tărie sufletească
28.12.2003, Vatican (Catholica) - La numai câteva zile de la Crăciun, Biserica îl aminteşte pe protomartirul Ştefan – comemorat ieri în ritul latin, şi astăzi în ritul bizantin -, primul care a dat mărturie cu propria viaţă despre Învierea lui Cristos. Pr. Rino Rossi, care a trăit mai mulţi ani la Medellin, în Columbia, şi care a cunoscut situaţii umane disperate, a vorbit ieri la Radio Vatican despre semnificaţia mărturiei în lumea contemporană.
– Ce semnificaţie deosebită capătă mărturia curajoasă a Sf. Ştefan în lumea de astăzi?
– Sfântul Ştefan, care ne este prezentat în Faptele Apostolilor atunci când se vorbeşte de instituirea a şapte diaconi, este prezentat ca icoană a lui Isus Cristos. O icoană foarte actuală şi astăzi. Ceea ce îl caracterizează, aşa cum ne spune cartea Faptele Apostolilor, este faptul că era plin de tăria Duhului Sfânt, de har şi de curaj care îl fac să dea o mărturie până la martiriu.
– Duhul Sfânt dă acel curaj necesar înfruntării misiunii, acel curaj care este şi astăzi necesar mai ales în acele părţi ale lumii unde creştinismul este încă atacat. Ce ne-aţi putea spune din experienţa dumneavoastră, ca fost rector al seminarului din Medellin?
– Am putut atinge cu mâna situaţii foarte dureroase, pentru că pe lângă exercitarea slujirii mele în seminar a trebuit să continui şi o slujire în cadrul unei închisori cu circa şase mii de deţinuţi. Am învăţat un lucru foarte interesant pe care îl regăsesc şi la Sfântul Ştefan, care atunci când este lapidat spune: „Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta”. În acel mediu de situaţii teribile, ascultând experienţe foarte dure, am simţit că nu trebuie să le imput ceea ce au făcut. Într-adevăr, nu putem judeca, aşa cum spune Isus Cristos.
– Pr. Rino, cine sunt martirii de astăzi?
– Există o formă de martiriu care este mărturia creştină. A fi creştin, astăzi, înseamnă a merge împotriva curentului.
– Ştefan era diacon. Cine sunt diaconii astăzi şi care este rolul lor în Biserică?
– Noi venim dintr-o Biserică în care se punea mult accent pe presbiteri, pe preoţi, iar astăzi, prin perspectiva Conciliului, începem să redescoperim şi rolul laicilor, şi printre aceştia şi carisma diaconului ca slujitor prin excelenţă, adică acela care îl face prezent pe Isus Cristos care slujeşte; şi este interesant că în Sfântul Ştefan se evidenţiază mai mult acest aspect de slujire a Cuvântului. Noi nu suntem obişnuiţi, în aceeaşi Biserică, să îi ascultăm pe laici sau pe diaconi predicând. Se vorbeşte mult, dar aş spune că se realizează puţin, deoarece astăzi aproape că ne este ruşine să fim creştini. Isus care a înviat din morţi, pe El trebuie să îl vestească diaconii în această generaţie.
