Pr. dr. Leon Dură: Cântarea Cântărilor
25.02.2004, Bucureşti (Catholica) - Subintitulată „Familia modernă”, cartea pr. Leon Dură, apărută în editura „Logos” din Râmnicu Vâlcea, cu binecuvântarea PS Calinic Argatu, Episcopul Argeşului şi Muscelului, este o pledoarie pentru familia creştină, întemeiată pe taina căsătoriei monogame, aflăm din buletinul Viaţa Cultelor.
Pornind de la familia Egiptului antic, în care femeia era vândută şi cumpărată ca sclav, trecând prin familia Greciei antice, cu puterea discreţionară a soţului şi obedienţa totală a soţiei şi a copiilor, istoria familiei ca aşezământ rânduit de Dumnezeu pe principiul unităţii monogamice începe – arată autorul – cu prescripţiile Legii primite de Moise pe Muntele Sinai. Două dintre poruncile Decalogului, care se ocupă de familia poporului ales, au menţinut la poporul Israel monogamia, excepţiile de la lege, destul de numeroase de altfel, nedevenind modele de urmat.
Capitolul care dă şi titlul lucrării reia „Tâlcuirea amănunţită la Cântarea Cântărilor” a Sfântului Grigorie de Nyssa, care a găsit înţelesul duhovnicesc al acestei cărţi canonico-poetice a Vechiului Testament şi ne-a făcut să-i înţelegem taina „într-o lumină a Taborului, îmbrăcaţi în omul cel nou, care este Hristos”. Cunoscând (şi trăind) cuvântul Sfintei Scripturi, Sfântul Grigorie de Nyssa a încreştinat tema iubirii din „Cântarea Cântărilor”: mireasa devine Biserica, iar mirele Hristos, notează autorul.
Familia modernă are a alege între a se lăsa sedusă „de amăgirile acestei lumi trecătoare” şi a descoperi comuniunea cu Dumnezeu, în care caz cei doi soţi renunţă la propriile „tabieturi”. Prin Taina Căsătoriei soţii învaţă să se privească prin ochii plini de bunătate ai lui Dumnezeu, iar prin Liturghia euharistică se poate ajunge la o intercomuniune euharistică, la o împreună-trăire a membrilor familiilor de confesiuni sau religii diferite. Viaţa spirituală a celor căsătoriţi nu e diafană, ci ţine de concretul cotidianului. În cadrul atmosferei sfinte a convieţuirii, părinţii sunt chemaţi să colaboreze cu Dumnezeu la aducerea la viaţă a unor noi fiinţe umane, cu menirea să devină copii ai lui Dumnezeu după har.
