Sagna. File de monografie istorică
03.03.2004, Iaşi (Catholica) - Editura Sapientia din Iaşi anunţă apariţia cărţii „Sagna. File de monografie istorică”, scrisă sub coordonarea domnului profesor Dănuţ Doboş şi apărută sub egida Departamentului de Cercetare Ştiinţifică al Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi. La alcătuirea acestei monografii istorice a comunităţii Sagna din judeţul Neamţ au mai contribuit: domnul profesor Silviu Vacaru, Mons. Anton Despinescu, pr. Fabian Doboş, doamna Liliana Moldoveanu şi pr. Eugen Bortoş.
Prof. Dănuţ Doboş explică faptul că, prin apariţia acestui volum monografic dedicat satului Sagna, se realizează un proiect mai vechi aparţinând părintelui profesor Alois Bulai. Preocupările istoriografice privind această localitate sunt însă mult mai vechi, aparţinând neobositului cercetător preot Iosif Gabor, începând din anii 1970. După 1989, sunt demne de semnalat două cercetări realizate de învăţătorii şi profesorii de la Şcoala Generală Sagna, şi anume, lucrarea metodico-ştiinţifică aparţinând învăţătoarei Maria Negură, respectiv lucrarea pe teme de folclor aparţinând profesoarei Liliana Moldoveanu.
Prezentul studiu monografic a fost realizat pe baza unor ample investigaţii în Arhivele Naţionale de la Iaşi, Piatra Neamţ şi Bucureşti, precum şi în arhiva Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi. A rezultat un volum centrat pe latura istorică a satului şi a celor două comunităţi confesionale din Sagna, cea catolică şi cea ortodoxă. Volumul se încheie cu un scurt capitol privitor la particularităţi ale folclorului din satul Sagna, şi conţine numeroase anexe şi fotografii.
Prima parte a lucrării este dedicată istoricului celor patru sate componente ale actualei comune Sagna – Vulpăşeşti, Luţca, Gâdinţi şi Sagna. Documentaţia istorică, extrem de săracă, datează în cea mai mare parte din perioada în care satul Sagna a avut statutul de „sat mănăstiresc” aparţinând Mănăstirii Galata din Iaşi. Acestui capitol i-au fost anexate catagrafiile satelor respective din anii 1820, 1832, 1839 şi 1845, documente foarte importante pentru viaţa socială a celor patru sate.
Partea a doua a lucrării este dedicată vieţii religioase, sociale şi culturale a satului Sagna, pe baza cercetărilor realizate în arhivele din Iaşi şi Piatra Neamţ. Accentul a fost însă pus pe istoricul comunităţii catolice din Sagna, însoţit de un scurt capitol dedicat comunităţii ortodoxe. Şi acest capitol conţine anexe, precum statisticile Status animarum ale Bisericii Catolice din Sagna, datând din 1804 şi 1869. Un capitol special dedicat rezistenţei anticomuniste în satul Sagna nu a putut fi finalizat din cauza unei întârzieri nejustificate a aprobării solicitate Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
