Papa către oficialii Congregaţiei pentru Educaţia Catolică
28.04.2004, Vatican (Catholica) - Marţi dimineaţa Sfântul Părinte a primit oficiali ai Congregaţiei pentru Educaţie Catolică cu ocazia celei de-a 25-a aniversări a constituţiei apostolice „Sapientia christiana” – semnată la începutul pontificatului său – ce priveşte exerciţiul datoriei Bisericii de a învăţa. Papa a amintit „vocaţia nobilă ce evidenţiază universităţile şi facultăţile ecleziastice: să facă tot ce le stă în putere pentru a se alătura lumii ştiinţei şi culturii, în adevărul credinţei, pentru a-i ajuta pe ceilalţi să descopere natura salvifică a planului divin din realitatea acestei lumi.”
După ce şi-a exprimat satisfacţia sa pentru eforturile lor din ultimii ani „în bioetică, studii islamice şi mobilitate umană”, Papa a încurajat iniţiativele de „studiere în profunzime a legăturii ce există între relevaţia divină şi noile arii ale cunoaşterii realităţilor moderne”. Sfântul Părinte a vorbit despre misiunea universităţilor şi facultăţilor ecleziale de a cultiva interesul pentru teme legate de „salvgardarea demnităţii persoanei, apărarea celor slabi şi dezavantajaţi, respectul pentru natură, respingerea violenţei, solidaritatea mondială.”
„Instituţiile culturale ecleziastice”, a continuat el, „trebuie să studieze, aplice şi dezvolte consecinţele” învăţăturilor propuse în diferite enciclice care tratează relaţia dintre credinţă şi raţiune (Fides et Ratio), bine şi rău (Veritatis splendor), credinţă şi cultură (Redemptoris missio), legea civilă şi morală (Evangelium vitae), lumea răsăriteană şi cea apuseană (Slavorum apostoli) şi dintre nord şi sud (Centesimus annus).
Papa a mai afirmat: „capcanele moderne ale individualismului, pragmatismului şi raţionalismului, care sunt prezente şi în domeniile responsabile de formare, sunt bine cunoscute. […] Învăţătorii trebuie să nu uite niciodată că învăţătura este inseparabilă de datoria de a explora adevărul în profunzime, în special adevărul revelat. De aceea ei trebuie să nu separe rigoarea carierelor lor de deschiderea cu umilinţă faţă de Cuvântul lui Dumnezeu, scris sau transmis, amintindu-şi întotdeauna că interpretarea autentică a Revelaţiei este încredinţată `doar Magisteriului viu al Bisericii`, care exercită această sarcină în numele lui Isus Cristos.”
