„Lumea lui Tolkien”. Interviu cu autorul
05.07.2004, Timişoara (Catholica) - În ediţia din 22 iunie, Catholica vă aducea la cunoştinţă apariţia pe piaţa de carte românească a lucrării „Lumea lui Tolkien”, scrisă de Robert Lazu. Pentru a cunoaşte mai bine cartea şi intenţiile autorului, Catholica a stat de vorbă la început de iulie cu chiar autorul cărţii. Rezultatul este interviul de mai jos.
– „Lumea lui Tolkien”. Acesta este titlul, scurt şi incitant, al ultimei dumneavoastră lucrări destinată pieţei româneşti de carte. Domnule Robert Lazu, cum v-a venit ideea scrierii acestei monografii?
– Deşi cunosc poveştile celebrului autor britanic încă din copilărie, abia după traducerea în limba română a epopeii sale The Lord of the Rings a început, în ceea ce mă priveşte, să capete contur o preocupare constantă pentru interpretarea justă a scrierilor tolkien-iene. Dar poate că momentul decisiv a fost contactul cu un alt text semnat de J.R.R. Tolkien, On Fairy Stories. În acest eseu, care a fost publicat pentru prima dată în 1947, este prezentată o concepţie surprinzătoare despre crearea basmelor cu zâne, o concepţie în care locul central e ocupat de o întreagă teorie referitoare la exercitarea înţeleaptă a „imaginaţiei sub-creatoare” proprie făpturii omeneşti. Deci acest eseu, „Despre basmele cu zâne”, a constituit provocarea cea mai serioasă pe care Tolkien mi-a oferit-o spre o mai profundă înţelegere a genezei operelor sale literare. De atunci am început să caut şi să citesc exegeza dedicată poveştilor tolkien-iene, descoperind astfel lumea interioară, surprinzătoare, a unui credincios catolic care a reuşit – cred eu – să ne demonstreze ce înseamnă să fi (sub)creator după Întruparea Mântuitorului Isus Cristos.
– De fapt, dacă tot aţi atins acest subiect al concepţiei lui J.R.R. Tolkien despre creaţia literară, care anume este, pe scurt, viziunea sa?
– Totul porneşte de la ideea-directoare proprie antropologiei tradiţionale iudeo-creştine: omul este creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. Dacă este aşa, înseamnă că orice fiinţă umană trebuie să reflecte în miezul existenţei sale luminile acelei trăsături creatoare specifice lui Dumnezeu, care concepe şi zămisleşte tot ceea ce este din nimic. Astfel, omul este el însuşi un creator, însă în nici un caz nu este un creator de prim rang; doar unul de rang secund. De aceea Tolkien vorbeşte despre om ca fiind un „sub-creator”, el neputând să zămislească – asemenea Celui Prea Înalt – ex nihilo, ci doar dintr-o materie preexistentă, respectându-şi limitele sale de fiinţă finită. În această ordine de idei, orice formă de creativitate omenească, artistică, ştiinţifică, literară etc. este un alt aspect al manifestării calităţii omului de a fi fost creat „după chipul şi asemănarea” lui Dumnezeu. Cam aceasta ar fi, redusă la esenţial, concepţia tolkien-iană despre rosturile creaţiei literare.
– Să înţelegem deci că fundamentul concepţiei lui Tolkien despre crearea basmelor cu zâne, în special, şi a literaturii, în general, este unul de natură teologică?
– Categoric, da. Citind şi recitind literatura memorialistică a autorului cuprinsă într-un masiv volum de epistole, descoperim cât de ferventă, cât de aprinsă era credinţa acestui laic catolic care a a fost, în felul său specific, un adevărat apologet şi misionar în lumea culturii engleze şi universale din secolul XX. Păşind pe urmele altor mari scriitori catolici, între care trebuiesc neapărat amintiţi Gilbert Keith Chesterton, Graham Greene, Julien Greene (despre acesta din urmă avem în limba română superba monografie semnată de IPS Dr. Ioan Robu), John Ronald Reuel Tolkien a fost preocupat constant de dimensiunea teologică a operelor artistice, contribuind, indirect, la schiţarea proiectului unei teologii a creativităţii. Din fericire, există exegeţii catolici importanţi – ca Stratford Caldecott (Chesterton Institute – Oxford), Joseph Pearce (Ave Maria University – Florida) sau Bradley Birzer (Hilsdalle College – Michigan) -, care explorează cu multă competenţă, cu fineţe hermeneutică şi, mai ales, cu inteligenţă opera tolkien-iană, dezvăluind sistematic acest substrat teologic al unor scrieri ca Silmarillion sau The Lord of the Rings.
– Din mica notiţă bio-bibliografică care poate fi citită alături de pagina de titlu a cărţii dumneavoastră, „Lumea lui Tolkien”, am înţeles că pregătiţi încă două lucrări dedicate părintelui lui Bilbo Baggins. Ce ne puteţi spune în acest sens?
– Este vorba despre două lucrări destul de diferite una de cealaltă. Prima, Dicţionarul lumii lui Tolkien de la A la Z (titlul este provizoriu, editorul va decide care va fi forma sa finală), este un dicţionar cu aproximativ 300 de articole. Elaborat în colaborare cu doi colegi de generaţie, Daniel Chira şi Olivian Dulea, dicţionarul este menit a pune la dispoziţia tuturor cititorilor de limbă română un instrument menit a contribui la mai buna şi uşoara cunoaştere a personajelor, raselor, locurilor şi, în ultimă instanţă, a genezei „Lumii de Mijloc”. Cea de a doua lucrare, intitulată J.R.R. Tolkien. Credinţă şi imaginaţie în geneza operei literare, este un volum colectiv pe care am deosebita onoare să-l coordonez împotrivă cu profesorul american Virgil Nemoianu (Catholic University of America – Washington D.C.). Am reuşit ca, în acest volum, să reunim studii şi eseuri semnate de câţiva dintre cei mai importanţi exegeţi internaţionali şi români ai lui Tolkien: Bradley Birzer (SUA), Stratford Caldecott (Anglia), Wilhelm Danca (România), Gyorfi-Deak Gyorgy (România), Christopher Garbowski (Polonia), Andrew Nimmo (Australia), Joseph Pearce (SUA), Michael Waldstein (Austria) etc. Deşi sunt diverse ca orientare şi interes, toate textele semnate de autorii menţionaţi sunt centrate asupra evidenţierii profunzimilor mitologice şi teologice ale operelor tolkien-iene. Precizez că ambele lucrări vor fi publicate – cu voia lui Dumnezeu – în toamna acestui an.
– În fine, o ultimă întrebare, referitoare la „Lumea lui Tolkien” – prima monografie românească dedicată scriitorului britanic: de unde poate fi achiziţionată?
– Cât curând, poate chiar în cursul acestei săptămâni, micul volum va putea fi găsit în librăriile „Humanitas” şi „Diverta” din întreaga ţară, dar şi în reţeaua celorlalte librării. De asemenea, pentru cei care doresc să-şi procure chiar acum cartea, adresa unde o pot comanda printr-o carte poştală este: Hartmann Publishing House, Strada Lucian Blaga Nr. 3, ARAD 310023. Mai simplu şi rapid, ea poate fi solicitată prin internet, scriind pe adresa electronică a editurii: casicum@xnet.ro . Cartea va fi primită prin poştă, cu plata ramburs.
