Biserica Greco-Catolică poate să se adreseze Justiţiei

30.08.2004, Bucureşti (Catholica) - În Monitorul Oficial din 18 august 2004, nr. 751, Guvernul României a publicat o „Ordonanţă pentru completarea art. 3 din Decretul-Lege nr. 126/1990 privind unele măsuri referitoare la Biserica Română Unită cu Roma (greco-catolică)”, scrie Ion Zubaşcu în ediţia de sâmbătă a României Libere. Practic, incompletul Decret-Lege nr. 126 din 1990 este întregit în mod firesc, după 14 ani de funcţionare a sa anticonstituţională, cu un mic alineat: „În cazul în care reprezentanţii clericali ai celor două culte religioase nu ajung la un acord în cadrul comisiei mixte prevăzute la alin. 1, partea interesată are deschisă calea acţiunii în justiţie, potrivit dreptului comun”. Semnează prim-ministrul Adrian Năstase şi contrasemnează ministrul Culturii şi Cultelor, Răzvan Theodorescu, şi secretarul de stat Bogdan Lucian Aurescu (pentru ministrul Afacerilor Externe).

După cum se ştie, continuă articolul cotidianului România Liberă, în 1990 Biserica Română Unită cu Roma a fost recunoscută oficial, după ce fusese desfiinţată în 1948 de către regimul comunist, iar toate bunurile sale de cult au fost trecute în folosinţa Bisericii Ortodoxe Române. Prin Decretul-Lege nr. 126 din 1990, Biserica Greco-Catolică a fost repusă doar formal în drepturi, pentru că recuperarea lăcaşelor sale de cult, a caselor parohiale şi întreagă situaţie juridică a bunurilor patrimoniale preluate de BOR au fost lăsate în seama unei comisii mixte de dialog, formată din reprezentanţii celor două culte. Decretul 126/1990 era vizibil abuziv şi anticonstituţional pentru orice om de bună-credinţă, afirmă autorul articolului. Şi continuă cu argumente.

„1. Dacă statul comunist a desfiinţat Biserica Greco-Catolică şi a dat în folosinţă lăcaşele sale Bisericii Ortodoxe, tot statul trebuia să repare nedreptatea istorică, nu să lase rezolvarea delicatei probleme pe seama celor două Biserici; 2. Prin rezolvarea diferendelor patrimoniale exclusiv într-o `comisie mixtă de dialog`, se limita accesul la Justiţie, garantat de Constituţie, însăşi Justiţia fiind aceea care legifera – în acest caz – o injustiţie flagrantă; 3. Atribuirea unor puteri legislative `comisiei de dialog` a celor două Biserici contrazicea prevederea constituţională fundamentală conform căreia într-un stat de drept nimeni nu e mai presus de lege.”

Este cel puţin straniu că aceste evidenţe au fost sesizate şi reparate de Guvernul României abia la 14 ani de la decretul anticonstituţional şi antidemocratic dat de CPUN în 1990, scrie Ion Zubaşcu. Dar, în tot acest timp, prin ineficienţa previzibilă a aşa-zisei „comisii de dialog”, bunurile de cult ale Bisericii Greco-Catolice au rămas în folosinţa Bisericii Ortodoxe, majoritatea proceselor de recuperare intentate de greco-catolici fiind pierdute tocmai din cauza existenţei acelui Decret 126, acum de tristă amintire. În mod logic, toate procesele pierdute de greco-catolici pe baza sentinţelor fundamentate pe acel decret ar trebui reluate, abia acum existând premisele legale corecte de funcţionare a proceselor de revendicare. În acest context, la sesiunea sa din vară, Sfântul Sinod al BOR a atenţionat Biserica Română Unită ca va întrerupe orice formă de dialog interconfesional dacă va apela în continuare la Justiţie. Biserica Greco-Catolică nu şi-a făcut încă public răspunsul său la această nouă criză a dialogului.