Crucea lui Cristos este răspunsul
20.09.2004, Vatican (Catholica) - În ziua de 19 septembrie 2004, duminica imediat următoare sărbătorii Înălţării Sfintei Cruci, în discursul dinaintea rugăciunii Angelus, Papa Ioan Paul al II-lea le-a vorbit credincioşilor adunaţi la reşedinţa de vară de la Castel Gandolfo despre Crucea lui Cristos ca răspuns la întrebările noastre în faţa răului.
1. În faţa răului care se manifestă în diferite moduri în lume, omul, îndurerat şi descurajat, întreabă: „De ce?” În zorile celui de al treilea mileniu, binecuvântate de Marele Jubileu şi bogate în potenţial, omenirea este marcată de răspândirea tristă a terorismului. Seria de atacuri cumplite asupra vieţii umane perturbă şi nelinişteşte conştiinţele şi naşte în credincioşi întrebarea care apare adesea în Psalmi: „De ce, Doamne? Până când?”
2. Dumnezeu a răspuns la această întrebare plină de suferinţă, care se naşte din scandalul răului, nu prin explicarea unui principiu, ca şi când ar dori să se justifice, ci prin jertfa propriului său Fiu pe Cruce. În moartea lui Isus se găseşte triumful aparent al răului şi victoria definitivă a binelui; cel mai întunecat moment al istoriei şi revelarea gloriei divine; este centrul atracţiei şi al reconstrucţiei universului. „Eu”, spune Isus, „când Mă voi înălţa de pe pământ, îi voi trage pe toţi la Mine” (Ioan 12,32). Crucea lui Cristos este, pentru credincioşi, icoană a speranţei pentru că pe ea s-a realizat planul salvific al iubirii lui Dumnezeu. De aceea, în urmă cu câteva zile liturgia ne-a invitat să celebrăm Înălţarea Sfintei Cruci, sărbătoare din care credinciosul primeşte mângâiere şi curaj.
3. Cu privirea îndreptată asupra lui Cristos răstignit, în unire spirituală cu Fecioara Maria, să ne continuăm drumul, susţinuţi de puterea învierii.
