Patriarhia ortodoxă se explică
28.09.2004, Bucureşti (Catholica) - În „Cotidianul” de ieri, Narcis Iordache a semnat un articol referitor la problema lăcaşurilor de cult disputate de Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Greco-Catolică. Biroul de Presă al Patriarhiei a reacţionat astăzi cu un comunicat ce perpetuează aceleaşi interpretări şi chiar dezinformări deja cunoscute. „Locaşurile de cult nu au fost transferate în mod abuziv în administrarea Bisericii Ortodoxe Române – aşa cum consideră semnatarul articolului -, ci au rămas în proprietatea comunităţilor de credincioşi, singurele care pot decide asupra proprietăţii acestora”, se scrie în comunicatul ortodox. Se sugerează că după desfiinţarea BRU în 1948 credincioşii greco-catolici au rămas în BOR, adevăr doar parţial, ce nu ţine cont de numeroşii credincioşi ce au continuat să participe la slujbele greco-catolice celebrate în catacombe, ori de cei ce au preferat să participe la slujbele romano-catolice, şi care au dreptul la biserica luată de la ei pe nedrept.
„Biserica Ortodoxă Română consideră dialogul ca singura cale pentru rezolvarea neînţelegerilor privind locaşurile de cult, dat fiind caracterul de proprietate sfântă al acestora”, se mai spune în comunicat, invocându-se şi documentul de la Balamand (încă neacceptat oficial de BRU). Se aminteşte că şi Papa susţine dialogul, respectiv rezolvarea problemelor patrimoniale prin dialog. Iar la final se aminteşte că „în cadrul Comisiei de dialog, constituită în 1998 după ani de solicitări insistente ale Bisericii Ortodoxe Române, au fost retrocedate Bisericii Catolice Orientale de Rit Bizantin (Greco-Catolică) 153 de locaşuri de cult.” Aşa după cum Catholica a subliniat în repetate rânduri, această informaţie constituie o dezinformare. O dezinformare ce porneşte din nou de la un adevăr parţial: BRU a primit înapoi peste 150 de biserici, doar că aproape sau peste 100 au fost restituite (1) de către Mitropolitul ortodox Nicolae Corneanu, independent de Comisia de dialog, (2) multe dintre ele înainte de 1998, deci pe când Comisia de dialog nici nu exista. Este complet falsă afirmaţia că cele 150 de biserici retrocedate sunt rodul dialogului oficial început în 1998.
Comisia de dialog nu a reuşit deci decât rezolvarea a aproximativ 50 de cazuri, din cele 227 cerute în prima etapă în cunoscutele liste de la Râmeţi. Mai sunt încă sedii episcopale care nu au catedrale, precum şi sedii protopopiale fără biserici, aflate încă în posesia ortodoxă. Evident un ritm de 50 de biserici în 6 ani nu este deloc generator de optimism, mai ales dacă ne gândim că în alte state, prin legi clare, procesul a durat mult mai puţin şi cu retrocedări considerabile. Un astfel de ritm indică de fapt că BOR nu face „dialog” ci „tergiversare”. Astfel că cererea BOR nu este de continuare a dialogului, ci de continuare a tergiversării: fapt pe care BRU nu îl poate accepta. Cu adevăruri parţiale, cu cifre incorecte şi cu termeni înţeleşi diferit de cele două părţi, BOR crede încă în strategia ei.
În luna aceasta ar fi trebuit să aibă loc o nouă reuniune a Comisiei de dialog. Încă nu există semnale că o astfel de întâlnire va mai avea loc… prea curând…
