Predicatorul papal atrage atenţia asupra banalizării Euharistiei
14.12.2004, Vatican (Catholica) - Exită un risc mare de a ne obişnui cu Euharistia, unde trupul şi sângele lui Cristos sunt prezente cu adevărat, şi ceea ce îl întristează mai mult Cristos este „indiferenţa” propriilor săi discopoli, a arătat pr. Raniero Cantalamessa, predicatorul Casei Papale, într-o predică ţinută în ziua de vineri, 10 decembrie 2004, în prezenţa Papei Ioan Paul al II-lea şi a oficialilor Curiei Romane.
Seria de meditaţii de Advent se desfăşoară în capela Redemptoris Mater din Palatul Apostolic, şi are ca temă Anul Euharistiei. Predicatorul papal a atras atenţia asupra prezenţei reale a Fiului lui Dumnezeu în Sacramentul altarului, propunând o reflecţie asupra celei de a doua strofe din imnul euharistic „Adoro Te Devote”, în care se spune: „Simturile mele nu te pot afla, Numai prin credinta vad prezenta ta; Cred tot ce-ai spus tu, Fiule-ntrupat, Nu-i cuvânt pe lume mai adevarat.”
Este vorba despre ceea ce Isus însuşi a spus, şi preotul repetă la Liturghie: „Acesta este Trupul meu”; „Acesta este potirul Sângelui meu”. „Biserica s-a bazat pe acest cuvânt al lui Cristos în explicarea Euharistiei; acesta este fundamentul credinţei noastre în prezenţa reală”, a spus pr. Cantalamessa. „Este necesară credinţa pentru ca prezenţa lui Isus în Euharistie să nu fie doar `reala` ci şi `personala`, adică de la persoană la persoană”, deoarece „una este `a fi` şi alta `a fi prezent`”, a precizat el.
„Fără credinţă, Cristos este prezent în Euharistie, dar nu este prezent pentru mine. Prezenţa îl implică pe cel care este prezent şi pe cel căruia i se face prezent; implică o comuniune reciprocă, schimbul între doi subiecţi liberi, care îşi acordă atenţie unul altuia. Este deci mult mai mult decât a fi pur şi simplu într-un anumit loc”, a explicat capucinul. „Cel mai grav risc este de a ne obişnui cu Euharistia, de a nu-i acorda atenţie şi, de aceea, de a o banaliza”, a avertizat pr. Cantalamessa. „Suntem pe drept cuvânt cutremuraţi de ştirile despre tabernacole profanate”, a spus el. „Poate, despre cei care fac aceasta, Isus repetă ceea ce a spus despre călăii săi: `Nu ştiu ce fac`, dar ceea ce îl întristează mai mult este indiferenţa celor care sunt ai lui”.
