Papa Ioan Paul al II-lea subliniază cele 4 provocări ale omenirii
11.01.2005, Vatican (Catholica) - Viaţa, hrana, pacea şi libertatea sunt cele patru provocări urgente cu care se confruntă astăzi omenirea, potrivit Papei Ioan Paul al II-lea. Sfântul Părinte a subliniat aceste provocări într-o amplă analiză a situaţiei internaţionale, făcută în cadrul tradiţionalei sale întâlniri din noul an cu ambasadori din ţările care au relaţii diplomatice cu Sfântul Scaun. Ambasadorilor din 174 de ţări li s-au alăturat reprezentanţi ai Uniunii Europene, Rusiei, Organizaţiei de Eliberare a Palestinei şi ai Ordinului Maltez.
În lungul său discurs în limba franceză, din care a citit primul şi ultimul paragraf, restul fiind citit de un consilier, Sfântul Părinte a menţionat înainte de toate „provocarea vieţii… primul dar pe care ni l-a dat Dumnezeu”, a cărui protejare şi promovare este „îndatorirea fundamentală” a statului. „Provocarea vieţii a crescut în amploare şi urgenţă în ultmiii ani. Ea implică în particular începutul vieţii umane, când fiinţele au cea mai mare nevoie de protecţie”.
„Există viziuni conflictuale cu privire la avort, procreaţia asistată, folosirea celulelor rădăcină embrionare pentru cercetarea ştiinţifică, şi clonare. Poziţia Bisericii, susţinută de raţiune şi ştiinţă, este clară”, le-a spus Papa ascultătorilor săi. „Orice formă de cercetare ştiinţifică ce tratează embrionul ca un simplu specimen de laborator este nedemnă de om”. Provocarea de a apăra viaţa implică şi apărarea „sanctuarului însuşi al vieţii: familia”, a mai subliniat Sfântul Părinte.
A doua provocare subliniată de Papa Ioan Paul al II-lea a fost aceea a hranei, cu referire la „sutele de milioane de fiinţe umane care suferă de gravă malnutriţie” şi la „milionul de copii” care în fiecare an „mor de foame sau din cauza efectelor sale”. Recunoscând că există iniţiative încurajatoare în acest domeniu, Pontiful a subliniat că un răspuns adecvat la această nevoie „cere o amplă mobilizare a opiniei publice; acelaşi lucru se aplică în mai mare măsură liderilor politici, în special din acele ţări care se bucură de un standard de viaţă mulţumitor sau chiar prosper”.
„Pacea” a fost a treia provocare menţionată în discursul papal. „Cât de multe războaie şi conflicte armate continuă să aibă loc – între state, grupări etnice, popoare şi grupuri trăind pe acelaşi teritoriu. De la un capăt la altul al pământului, ele fac nenumărate victime nevinovate şi nasc atât de multe alte rele!” Papa a subliniat faptul că va continua să arate „căile păcii, îndemnând ca ele să fie urmate cu curaj şi răbdare. Aroganţa puterii trebuie să fie contracarată cu raţiunea, forţa cu dialogul, răul cu binele”.
În final, Pontiful a menţionat „provocarea libertăţii”, în particular cea a libertăţii religioase, după un an în care în numeroase ţări au avut loc dezbateri aprinse privind conceptul de secularism. „Nu trebuie să existe teama că libertatea religioasă legitimă ar limita alte libertăţi sau ar aduce daune vieţii societăţii civile”, a susţinut Papa. „Dimpotrivă: alături de libertatea religioasă, toate celelalte libertăţi se dezvoltă, deoarece libertatea este un bun indivizibil, prerogativa persoanei umane.” La final, Sfântul Părinte a adresat personal urări cordiale ambasadorilor.
