Libertatea religioasă lasă de dorit, sau nu?

04.03.2005, Bucureşti (Catholica) - Dacă ar fi să ne oprim la un intertitlu din Ziua de astăzi, am putea spune că nu. „Nu se poate afirma că în România libertatea religioasă lasă de dorit”, afirmă Cardinalul Achile Silvestrini, fost prefect al Congregaţiei pentru Bisericile Răsăritene, în interviul luat de Claudia Stan. Citind însă cu atenţie interviul, sensul propoziţiilor alternează cu o dibăcie diplomatică, dar din păcate demonstrând şi că Excelenţa sa nu este la zi cu informaţiile: „Astăzi există mai multă libertate decât în trecut, Constituţia României recunoscând libertatea tuturor cultelor religioase. Desigur, mai subzistă încă probleme ce trebuie soluţionate, cum ar fi aceea a retrocedării proprietăţilor Bisericii Greco-Catolice. Numeroase clădiri confiscate de autorităţile comuniste comunităţilor religioase continuă să rămână în proprietatea statutului roman. Este just ca acestea să fie restituite proprietarilor iniţiali. Dacă, în schimb, obiectul litigiilor îl constituie bisericile, ortodocşii şi greco-catolicii trebuie să adopte soluţii paşnice, fiind esenţial ca fiecare comunitate să aibă propriile lăcaşe de cult. Graţie Comisiei mixte, retrocedarea bunurilor Bisericii Greco-Catolice este un proces în evoluţie (fals – n.n.) şi, în consecinţă, nu se poate afirma că în România libertatea religioasă lasă de dorit”.

Prezumţia că dialogul BOR-BRU este în evoluţie nu are acoperire în realitate. Dialogul oficial pe problemele patrimoniale dintre cele două Biserici este suspendat de o lungă perioadă de timp, şi nu există semnele unei reluări rapide. Adevăratul rezultat de până acum pare a fi convingerea întărită că BOR nu renunţă la proprietăţile ce le deţine ilegal, dar mai ales imoral, nelăsând altă ieşire BRU decât apelarea la justiţie şi la statul român. Necesitatea implicării statului este recunoscută şi de Cardinalul Silvestrini, care, după alte câteva întrebări din interviu, spune: „Trebuie, însă, promovată restituirea proprietăţilor Bisericii Greco-Catolice pentru a elimina ostilitatea existentă. Desigur, trebuie restituit în cazurile în care acest lucru este posibil. În caz contrar, este inerentă construirea unor biserici. Statul român trebuie să aibă un aport în acest sens.”

Faptul că în România libertatea religioasă este o problemă, o atestă raportul anual privind drepturile omului, elaborat de Biroul pentru Democraţie, Drepturile Omului şi Muncă din SUA. Cel mai recent raport, dat publicităţii la 28 februarie 2005, menţine în linii mari observaţiile din anii trecuţi. Din punctul de vedere al Bisericii Greco-Catolice, cei doi mari factori care îi obstrucţionează libertatea rămân statul român, incapabil să tranşeze legal nici măcar problema proprietăţilor ce nu au trecut la ortodocşi, şi BOR, care în virtutea majorităţii pe care o deţine stânjeneşte diverse acţiuni pastorale ale altor confesiuni. „Retrocedarea proprietăţilor este în mod special importantă pentru Biserica Greco-Catolică, ale cărei proprietăţi, inclusiv bisericile, au fost confiscate în timpul regimului comunist. În timpul ultimului an, guvernul a făcut puţini paşi înspre retrocedarea acestor proprietăţi, înapoind Bisericii doar 50 din cele 2.207 proprietăţi solicitate în baza legii din 2002”, citim în raportul amintit. Raportul mai aminteşte cazurile în care preoţi ortodocşi au refuzat înmormântarea unor credincioşi greco-catolici, dar şi de alte confesiuni, precum şi problema predării religiei în şcoală, unde cultele altele decât ortodox au adesea probleme, iar religia ortodoxă este predată uneori şi copiilor care nu doresc aceasta, inclusiv părinţii lor.