Cardinalul Ratzinger, văzut de Vittorio Messori
21.04.2005, Roma (Catholica) - După ce a scris despre Cristos (în „Ipotesi su Gesù” – Ipoteze despre Isus) şi despre mesajul său central (în „Scommessa sulla morte” – Pariu pe moarte), jurnalistul catolic Vittorio Messori se hotărâse în 1984 să scrie şi despre Biserică. Şi l-a ales ca interlocutor pe însuşi „gardianul” crezului catolic, pe Cardinalul Joseph Ratzinger, pe care Papa Ioan Paul al II-lea îl pusese la conducerea Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei. Cei doi, jurnalistul şi teologul, s-au întâlnit în vara acelui an pentru trei zile la seminarul din Bressanone. Din cele trei zile de colocvii a luat naştere cartea-interviu „Rapporto sulla fede” (Raport despre credinţă), publicată în primăvara anului următor de editura italiană San Paolo, şi considerată şi astăzi un best-seller. O carte al cărei titlu a reapărut în cotidienele din occident acum, când cel care a răspuns la întrebările renumitului jurnalist a devenit Papa Benedict al XVI-lea.
La douăzeci de ani după apariţia cărţii, Messori revine cu gândul la acea întâlnire cu Ratzinger, din august 1984. Şi o face într-un lung articol publicat miercuri, 20 aprilie, în cotidianul italian „Corriere della sera”. De data aceasta nu se opreşte asupra gândirii, ci a omului Ratzinger: „E printre oamenii cei mai blânzi, înţelegători, cordiali, chiar timizi, pe care i-am întâlnit vreodată”. E un om auster, mărturiseşte Messori, „dar de o austeritate pe care o rezerva pentru sine şi nu o pretindea de la alţii”. „Un om cu un rafinat simţ al umorului, mereu gata să surâdă”. „Din dragoste pentru Biserică – continuă Messori în articolul său -, Joseph Ratzinger a făcut cel mai mare sacrificiu, a renunţat la vocaţia sa adevărată, aceea de studios în teologie, de profesor care-şi împarte timpul între bibliotecă şi contactul cu tinerii”.
După Messori, Cardinalul Ratzinger a ales ca Papă numele Sfântului Benedict, patronul Europei, tocmai pentru a sublinia care sunt rădăcinile creştine ale continentului, rădăcini pe care Constituţia Uniunii nu a voit să le recunoască. Cartea-interviu „Rapporto sulla fede” a apărut cu patru ani înainte de căderea zidului Berlinului, o carte care la timpul ei a stârnit indignare în toţi cei care se numeau progresişti. Indignare – continuă Messori – mai ales pentru definiţia pe care Ratzinger o dădea marxismului: „Nu speranţă, ci ruşine a timpurilor noastre”. „Rapporto sulla fede” e, după cum declară jurnalistul însuşi, „o reconfirmare a credinţei din totdeauna, anticipare a ceea ce avea să fie subliniat în Noul Catehism. Versiunea italiană a cărţii poate fi citită integral la adresa utenti.lycos.it/armeria/Rap_fede_index.htm. Un capitol va fi difuzat abonaţilor Catholica şi publicat pe pagina specială dedicată alegerii noului Papă.
