Sinodul Episcopilor: Euharistia nu s-a întors în Cenacol

11.10.2005, Vatican (Catholica) - Astăzi, 11 octombrie, în cea de-a treisprezecea Sesiune Generală a Sinodului Episcopilor, începută la 9:0AM, a luat cuvântul printre alţii Patriarhul latin Michel Sabbah al Ierusalimului. El a amintit că „Euharistia a fost instituită în Ierusalim, şi tot în Ierusalim a avut loc misterul Răscumpărării. Astăzi, Euharistia, prezenţa reală, este cu adevărat în toate sanctuarele, în toate bisericile parohiale din oraşe şi sate. Dar chiar în Cenacol, de secole, prezenţa Euharistică lipseşte. Mai mult, Ţara Sfântă este astăzi, de mult timp, un pământ al conflictelor, al urii, al morţii, al curgerii de sânge şi al violării drepturilor omului. Ea se află în căutarea păcii, în căutarea lui Dumnezeu care este singura sursă a păcii adevărate. Dar aşteptând, vedem cum omul dă legi care îi violează drepturile, ale lui şi ale fratelui său, făcând din ţara lui Dumnezeu o simplă ţară a oamenilor”.

„Cu acestea în minte, aş dori să vorbesc despre un aspect al dimensiunii sociale a Euharistiei (instrumentum laboris, nr. 79). Euharistia este hrana sufletelor şi izvorul forţei şi al prezenţei creştine active în societate. Re-educarea cu privire la Euharistie este necesară, pentru a le spune creştinilor din Ţara Sfântă faptul că adoraţia, Liturghia şi Împărtăşania nu sunt simple exerciţii de pietate, ci un mod de comuniune cu parohia şi, dincolo de parohie, cu întreg oraşul sau satul, şi cu întreaga ţară. Este nevoie de o re-educare ce să îi ajute pe creştini, care reprezintă o minoritate, să iasă din complexul de minoritate, să treacă de la pietatea ca refugiu la o pietate care trimite în afară, în misiune. Este nevoie de adoratori, care să re-intre în lume pentru a contribui la construcţia ei, pentru a nu rămâne slabi, plini doar de proteste şi de nemulţumiri, cerând constant protecţie.”

„Prin Euharistie şi adoraţie, creştinii ajung la `măsura lui Cristos`. Ca adoratori adevăraţi, ei primesc un loc pe care nimeni nu li-l poate da. Prin adoraţia şi credinţa lor în prezenţa reală, creştinii îl fac pe Dumnezeu prezent în societate şi acolo unde există conflict. Prin prezenţa lui Dumnezeu, oricine, mic sau mare, puternic sau slab, are o relaţie egală cu semenii, toţi iubiţi egal de Dumnezeu, cel care este Creatorul şi Răscumpărătorul; şi astfel ei regăsesc calea spre pace şi reconciliere.”