Demnitatea umană nu este diminuată de defectele genetice

21.11.2005, Vatican (Catholica) - În dimineaţa zilei de sâmbătă, 19 noiembrie 2005, Papa Benedict al XVI-lea i-a primit pe participanţii la a XX-a Conferinţă internaţională promovată de Consiliul Pontifical pentru Pastorala Serviciilor de Sănătate. Conferinţa din acest an – care s-a desfăşurat în Vatican în perioada 17-19 noiembrie – tratează subiectul genomului uman. În discursul său, Papa a afirmat că Biserica are posibilitatea de a ilumina conştiinţele pentru ca descoperirile ştiinţifice „să slujească binele integral al persoanei, în constant respect pentru demnitatea sa.” „Credincioşii”, a spus Papa, „ştiu bine că Evanghelia este în armonie intrinsecă cu valorile înscrise în natura umană. Imaginea lui Dumnezeu este puternic imprimată în sufletul omului, astfel că este dificil ca vocea conştiinţei să fie total redusă la tăcere… Chiar şi oamenii care nu se mai recunosc pe sine ca membri ai Bisericii, sau care au pierdut lumina credinţei, rămân atenţi la valorile umane şi la contribuţia pe care Evanghelia o poate aduce la binele individual şi social.”

Papa a subliniat faptul că oamenii zilelor noastre „sunt capabili să înţeleagă faptul că demnitatea omului nu se identifică cu genele ADN-ului său, şi nu este diminuată în prezenţa vreunei diversităţi fizice sau a vreunui defect genetic. Principiul `ne-discriminării` pe baza unor factori fizici sau genetici a intrat profund în conştiinţele oamenilor şi este oficial exprimat în Carta Drepturilor Omului. Acest principiu îşi are rădăcinile autentice în demnitatea intrinsecă fiecărei fiinţe umane prin faptul că este creată după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu.” O analiză a datelor ştiinţifice dezvăluie demnitatea vieţii umane „din primul moment al fecundării”, a adăugat el. Arătând faptul că Biserica „vesteşte şi prezintă acest adevăr, nu doar cu autoritatea Evangheliei ci şi cu puterea care derivă din raţiune”, Sfântul Părinte a afirmat: „Este necesar să protejăm împotriva riscurilor unei ştiinţe şi a unei tehnologii care caută autonomie totală faţă de normele morale înscrise în natura umană”.

Papa a continuat apoi menţionând nevoia „de a se da un nou impuls pastoralei serviciilor de sănătate” printr-o „reînnoire şi aprofundare a activităţii pastorale în sine, având în minte conştientizarea tot mai mare răspândită de mass-media în societate, şi nivelul înalt al educaţiei persoanelor cărora le este adresată. Nu putem ignora faptul că, tot mai frecvent, nu doar legislatorii ci şi cetăţenii înşişi sunt chemaţi să îşi exprime opiniile cu privire la probleme ştiinţifice complexe. Dacă lipseşte educaţia adecvată – sau o formare adecvată a conştiinţelor -, falsele valori şi informaţiile greşite pot cu uşurinţă să predomine în orientarea opiniei publice.” Papa Benedict al XVI-lea a încheiat făcând referire la aplicaţiile ingineriei genetice, care cer „o minuţioasă şi clară formare a conştiinţelor. Descoperirile ştiinţifice moderne afectează vieţile familiilor, implicându-le în alegeri neprevăzute şi delicate care trebuie făcute cu responsabilitate”. În acest context, Papa a subliniat că pastorala serviciilor de sănătate „are nevoie de profesionişti bine pregătiţi şi competenţi.”