Decesul secretarului Papei Paul al VI-lea

1 răspuns

  1. Vincentiu spune:

    Se intampla frecvent sa traim prin/pentru ceilalti. Adesea aceasta „existenta in umbra„ nici nu este constientizata, fiind doar fireasca expresie a slujirii.
    In acest sens privesc si moartea parintelui Macchi. Ca final al asumarii responsabilitatii cu onestitate si, mai ales, cu acel firesc spirit al datoriei. Caci, desi numele sau este asociat cu al unuia dintre cei mai impresionanti papi ai veacului trecut, imaginea fostului arhiepiscop de Loreto nu se confunda cu a acestuia si nici nu se constituie ca rama unei existente pontificale. Caci insasi calitatea de secretar papal este una aparte in primul rand pentru ca, departe de a fi coordonatorul programului capului Bisericii Universale sau „portita„ audientei , este un slujitor al Bisericii poate intr-o acuta masura.
    Imaginea Sanctitatii Sale, Paul al VI-lea, mi s-a parut mereu una dintre cele tulburatoare. Slujirea sa a purtat amprenta unei melancolii rafinate, a unei delicate tristeti si a nevoii de asumare a poverii misiunii pe deplin.
    Intalnirea cu patriarhul Atenagoras I, interesul pentru solutionarea crizelor „lumii a treia„, enciclica „Humanae Vitae„, rolul in desfasurarea Conciliului Vatican II , il recomanda, dincolo de diferitele acuze, contoverse, acuzatii , ca unul dintre papii care au modificat modul asumarii credintei.
    In acest sens, opera Arhiepiscopului Macchi, de sprijinire a perpetuarii amintirii papei Montini, este mai mult decat expresie a fidelitatii, fiind chiar mijloc de impunere a valorilor crestine.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *