Interviu: Omul are nevoie de înţelepciune (I)

10.05.2006, Iaşi (Catholica) - În calitate de membru al Societăţii Internaţionale „Toma de Aquino” (filiala română) şi participant la lucrările Simpozionului Internaţional „Înţelepciunea astăzi. Abordări filozofice, teologice şi culturale”, desfăşurat la Iaşi în ziua de 1 mai, pr. prof. dr. Wilhelm Dancă, rectorului Institutului Teologic Romano-Catolic „Sf. Iosif”, a avut amabilitatea de a răspunde la câteva întrebări puse de Emanuel Imbrea. Textul interviului a apărut pe situl Diecezei de Iaşi; îl oferim şi noi serializat, astăzi prima parte, despre SITA.

– Pentru început, v-aş ruga să ne vorbiţi puţin despre Societatea Internaţională „Toma de Aquino” şi despre rolul ei în lumea de astăzi.
– Să începem cu începutul. În anul 1974 s-au împlinit 700 de ani de la moartea Sfântului Toma de Aquino; cu acel prilej s-a organizat la Roma un congres internaţional; organizatorul principal al congresului a fost părintele dominican Abelardo Lobato; printre participanţi s-a aflat şi Cardinalul Karol Wojtyla, în vremea respectivă Arhiepiscop şi Mitropolit de Cracovia, iar mai târziu Papa Ioan Paul al II-lea, care la sfârşitul lucrărilor congresului a propus înfiinţarea unei societăţi internaţionale cu filiale în diferite ţări pentru a răspândi în lume gustul pentru „Toma”. Ceva mai târziu, propunerea a devenit realitate, titlul complet al societăţii fiind Societatea Internaţională „Toma de Aquino” (prescurtat SITA). Primul membru al acestei societăţi a fost Cardinalul Wojtyla, al doilea părintele Lobato şi, apoi, mulţi, mulţi alţii. În momentul de faţă, SITA are mai mult de 50 de filiale răspândite în tot atâtea ţări. Am aflat zilele acestea că se pregăteşte deschiderea a două filiale în Asia, una în Japonia şi alta în Taiwan.

SITA – filiala română a fost înfiinţată în aprilie 2001 la Sinaia de către părintele Abelardo Lobato şi alţi 22 de membri fondatori din România, printre care se aflau tineri intelectuali şi personalităţi universitare – laici şi clerici, catolici şi ortodocşi. Primul preşedinte al filialei române a fost Alexander Baumgarten, în momentul de faţă este şeful departamentului de studii medievale din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj, iar al doilea preşedinte a fost ales anul acesta şi se numeşte Alin Tat, lector doctor în filozofie la aceeaşi universitate clujeană. SITA urmăreşte să favorizeze o infuzie tomistă în cultura românească sau, dacă vreţi, un interes pentru lumea spirituală medievală în măsura în care poate să ofere soluţii de rezolvare a crizelor prin care trece omul contemporan. Nu este vorba de o întoarcere în timp, ci de o interpretare creativă a unor poziţionări antropologice şi spirituale.

– Care sunt principalele obiective trasate pentru simpozionul din acest an?
– Fiecare filială SITA se întruneşte o dată pe an în conferinţă anuală, la care pot participa şi aceia care nu sunt membri SITA, din ţară şi străinătate. Temele fixate pentru analiză şi discuţie sunt alese şi validate de membrii societăţii, avându-se în vedere contextul social şi cultural al filialei. Ei bine, în funcţie de contextul nostru, care îmbracă forme paradoxale (global şi fragmentat, religios şi materialist, mondializat şi individualist), simpozionul şi-a propus ca obiectiv principal să integreze tema înţelepciunii şi, implicit, a virtuţii în discursul despre valorile umanismului civic de sorginte anglo-saxonă, care se bazează pe respectul faţă de lege şi succesul economic, pe democraţie şi socialism, şi a început să trezească interes şi în spaţiul românesc. Potrivit altor obiective subsumate, simpozionul a urmărit să readucă în discuţie rolul experienţei, conştiinţei, memoriei, tradiţiei, religiei şi mediului înconjurător în viaţa omului.