Cerere de iertare pentru preoţii polonezi ce au colaborat cu comuniştii
20.06.2006, Cracovia (Catholica) - Cardinalul Stanislaw Dziwisz a cerut iertare, „în numele Bisericii din Cracovia”, pentru cei care consideră că au avut de suferit datorită comportamentului unor preoţi în perioada comunistă. Cererea de iertare a venit în contextul dezbaterii iscate la câteva săptămâni după moartea Papei Ioan Paul al II-lea, privitoare la colaborarea unor preoţi cu serviciile de securitate comuniste.
Fostul secretar al defunctului Pontif a pronunţat cererea de iertare la prezidarea de joia trecută a procesiunii din sărbătoarea Corpus Christi, de la Catedrala Wawel la Bazilica mariană din Cracovia. „Cererea de iertare include hotărârea fermă de a verifica adevărul”, a adăugat Cardinalul Dziwisz în discursul său, întrerupt frecvent de aplauzele credincioşilor din piaţa Bazilicii. Prelatul a cerut celor ofensaţi de comportamentul unor preoţi să nu îşi piardă încrederea în Biserică. Primul acuzat a fost pr. Konrad Hejmo, un preot care s-a bucurat de o foarte bună reputaţie în Polonia şi la Vatican, conducând centrul polonez de pelerinaje timp de 20 de ani, şi însoţind grupurile de pelerini în audienţă la Papa. Mai apoi, diverse publicaţi au speculat alte nume de „preoţi spioni”, fără nici o confirmare din partea statului.
La începutul acestui an, pr. Tadeusz Isakowicz-Zalewski, fost capelan al uniunii Solidaritatea, a dorit să publice numele a 28 de colaboraţionişti, preoţi ai Arhidiecezei de Cracovia. Atunci Arhiepiscopul s-a opus şi i-a cerut pr. Isakowicz-Zalewski să nu declare nimic. „Nu îmi este frică de adevăr, chiar dacă se dovedeşte a fi dureros, dar, ca Arhiepiscop de Cracovia, sunt cel personal responsabil de descoperirea şi revelarea adevărului”, îi scria Cardinalul Dziwisz preotului Isakowicz-Zalewski. A urmat înfiinţarea unei comisii speciale care să analizeze cazurile preoţilor diecezani acuzaţi că ar fi colaborat cu regimul comunist. În discursul de joi, Cardinalul Dziwisz a subliniat că mai întâi trebuie descoperit adevărul şi doar apoi li se poate cere vinovaţilor să se căiască sincer şi să repare relele provocate. „Un adevăr pe jumătate nu a putut niciodată să elibereze un om. Îl poate doar distruge”, a spus Arhiepiscopul, subliniind că „nu există iubire fără adevăr, dar în acelaşi timp nu există adevăr fără iubire”.
