Expoziţie despre alegerile papale
28.06.2006, Vatican (Catholica) - O nouă expoziţie din Roma doreşte să dezvăluie aspecte din ritualul sacru al alegerii unui Papă. „Habemus Papam: alegerile papale de la Sf. Petru la Benedict al XVI-lea” încearcă să reconstituie cele mai semnificative momente şi evenimente din perioada dintre moartea unui Papă şi alegerea succesorului său. Expoziţia va fi deschisă iarna viitoare la Palatul Apostolic din Lateran, între 7 decembrie şi 9 aprilie, fiind organizată de Muzeele Vaticanului şi de Centrul European pentru Turism, cu sprijinul Provinciei Roma şi cu colaborarea a numeroase instituţii italiene şi vaticane.
O avanpremieră a evenimentului a fost organizată săptămâna trecută la Palatul Valentini din Roma. Cardinalul Francesco Marchisano, decan al Bazilicii Vaticane, a vorbit la acest eveniment, spunând printre altele: „Dacă această expoziţie va reuşi să ajute la înţelegerea a ce înseamnă viaţa unui Pontif, o viaţă dedicată semenilor, atunci ea va fi o expresie nu doar a trecutului, ci şi a actualului pontificat.” Arhiepiscopul Francesco Monterisi, secretar al Congregaţiei pentru Episcopi şi al Colegiului Cardinalilor, a subliniat dimensiunea spirituală ce înconjoară întreaga ceremonie a alegerilor: „Cei care vor merge la expoziţie vor putea să vadă diferenţa dintre un Conclav şi alegerile civile. Atmosfera respirată este una de constantă imersiune în sacru şi în rugăciune.”
„Alegerea unui Papă este de fapt un ritual sacru. Cu toată retragerea pe care o arată Conclavul, fiecare Cardinal elector are sprijinul în rugăciune al catolicilor de pretutindeni. Nu este un act izolat. Într-un anume sens este acţiunea întregii Biserici”, a mai spus prelatul. Expoziţia arată că din Evul Mediu Biserica avea deja o ceremonie constând din gesturi şi acţiuni ritualice care exprimau tranziţia Pontifului. Ceremonialul îşi are originea într-o tradiţie străveche romană, modificată de-a lungul timpului, prima codificare completă fiind făcută de Pierre Ameil (1385-1390). Conclavul a fost instituit în 1059 de Papa Nicolae al III-lea, prin decretul „In Nomine Domini”, ultima oară fiind actualizat în 1996, prin constituţia apostolică „Universi Dominici Gregis”, promulgată de Papa Ioan Paul al II-lea.
