„Cercetarea ştiinţifică să fie întotdeauna în slujba persoanei”

16.09.2006, Roma (Catholica) - „Biserica încurajează dintotdeauna cercetarea ştiinţifică îndreptată spre binele umanităţii şi spre respectul vieţii”, a afirmat sâmbătă Papa Benedict al XVI-lea primind la Castel Gandolfo participanţii la simpozionul „Celulele rădăcină – ce viitor pentru terapie?”, organizat de Academia Pontificală pentru Viaţă şi de Federaţia Internaţională a Asociaţiilor Medicilor Catolici, informează Radio Vatican. Papa a subliniat că nu este admisă suprimarea embrionilor în scopuri ştiinţifice. În cuvântul său de omagiu, preşedintele Academiei Pontificale pentru Viaţă, Arhiepiscopul Elio Sgreccia, a evidenţiat evoluţiile încurajatoare ale cercetării pe celulele rădăcină adulte.

„Nimeni nu poate dispune de viaţa umană – au fost cuvintele Pontifului – din moment ce fiecare individ reprezintă prezenţa lui Dumnezeu în lume”; progresul este cu adevărat progres „numai dacă este în slujba persoanei umane”. În faţa frecventelor şi nedreptelor acuze de insensibilitate adresate Bisericii, Papa a vorbit despre angajarea ei constantă, de-a lungul istoriei bimilenare, pentru îngrijirea bolilor şi binele umanităţii. „Dacă a existat împotrivire – şi există în continuare – aceasta a fost şi este faţă de acele forme de cercetare care prevăd suprimarea programată de fiinţe umane deja existente, chiar dacă nu sunt încă născute. Cercetarea, în astfel de cazuri, dincolo de rezultatele de utilitate terapeutică, nu se pune cu adevărat în slujba umanităţii. Ea trece, de fapt, prin suprimarea de vieţi omeneşti care au o egală demnitate în raport cu ceilalţi indivizi umani şi chiar cu cercetătorii înşişi”.

„Istoria însăşi” – a spus Pontiful mai departe – „a condamnat în trecut şi va condamna în viitor o atare ştiinţă nu numai pentru că este lipsită de lumina lui Dumnezeu, ci şi pentru că este lipsită de umanitate… În faţa suprimării directe a fiinţei umane nu pot exista nici compromisuri nici tergiversări; nu se poate concepe că o societate poate combate cu eficacitate crimele, când ea însăşi legalizează delictul în domeniul vieţii care urmează să se nască”. Papa s-a oprit astfel asupra temei simpozionului, cercetarea asupra celulelor rădăcină adulte. Acest gen de cercetare, a afirmat, merită aprobare şi încurajare pentru că îmbină cunoaşterea ştiinţifică şi etica, „postulând respectul faţă de fiinţa umană în orice stadiu al existenţei acesteia”. „Posibilitatea de a atinge noi rezultate terapeutice utilizând celule ale corpului adult fără a recurge la suprimarea de fiinţe umane nou concepute confirmă validitatea invitaţiei constante a Bisericii la respectul deplin acordat fiinţei umane încă de la concepere”.

În apărarea drepturilor omului, a continuat Papa, nu poate fi acceptată afirmaţia că scopul justifică mijloacele: „Binele omului trebuie căutat nu numai în scopurile universal valabile ci şi în metodele adoptate pentru a le atinge: scopul bun nu poate justifica niciodată mijloace intrinsec ilicite”. La rândul său, Arhiepiscopul Elio Sgreccia a pus accentul pe evoluţiile încurajatoare ale cercetării pe celulele rădăcină somatice. Mons. Sgreccia a definit „providenţială” prezenţa în trupul uman adult a celulelor speciale în măsură să se multiplice şi să se diferenţieze pentru a regenera celulele afectate şi să repare ţesuturi şi organe. Congresul a confirmat că noul drum al medicinei regenerative şi-a început „istoricul şi promiţătorul” parcurs.