BOR: activitatea socială-caritativă; canonizarea unui Mitropolit
14.02.2007, Bucureşti (Catholica) - Astăzi, 14 februarie a.c., la Palatul Patriarhiei, sub preşedinţia Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, s-au desfăşurat lucrările Adunării Naţionale Bisericeşti a Bisericii Ortodoxe Române. Un comunicat apărut pe situl Patriarhia.ro informează că la întâlnire a fost analizat anul 2006, constatându-se o serie de rezultate:
„În Biserica Ortodoxă Română funcţionează 279 aşezăminte sociale (42 fiind înfiinţate în cursul anului trecut), dintre care 91 pentru copii, 32 pentru vârstnici, 92 cantine şi brutării sociale, 37 cabinete medicale şi farmacii, 7 centre de diagnostic şi tratament şi 7 centre consiliere, 9 centre pentru asistenţa familiilor aflate în dificultate, 1 centru de asistenţă pentru victimele traficului de persoane; programele sociale ale Patriarhiei Românea au avut ca obiective organizarea şi dezvoltarea de servicii de asistenţă socială, în special la nivelul parohiilor, pentru categorii de persoane aflate în situaţii de risc social, aflate în aşezămintele sociale ale Bisericii şi în instituţiile de ocrotire ale Statului, precum şi prevenirea instituţionalizării copilului şi a persoanelor vârstnice singure, dar şi înfiinţarea de noi instituţii de asistenţă socială ca alternative la cele clasice; în 2006, numărul celor care au beneficiat de programele sociale ale Bisericii a fost de peste 268.000 de persoane, iar bugetul cheltuit de Eparhiile Patriarhiei Române pentru opera social-caritativă a fost de peste 37 500 000 LEI.”
Tot această Adunare Naţională Bisericească a aprobat cererea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei privind canonizarea Mitropolitului Varlaam al Moldovei, cu ziua de prăznuire la 30 august. Ziarul Lumina a publicat astăzi o prezentare a acestuia, pe care o reproducem în continuare: „Mitropolitul Varlaam Moţoc a fost unul dintre cei mai mari ierarhi din întreaga istorie a Bisericii Ortodoxe Române. S-a născut în judeţul Vrancea, în anul 1580. A intrat din copilărie în obştea Mănăstirii Neamţ. Apoi, auzind de vestitul egumen Dosoftei de la Schitul lui Zosima şi de petrecerea sihaştrilor de pe valea pârâului Secu, tânărul Vasile Moţoc s-a stabilit aici prin anii 1590-1592. Timp de peste 15 ani a fost întru toate ascultător dascălului său, egumenul Dosoftei, deprinzând de la el dragostea de Dumnezeu şi multă cunoştinţă de carte. În anul 1606, egumenul Dosoftei a trecut la cele veşnice, doi ani mai târziu fiind ales egumen ieromonahul Varlaam. A fost ales mitropolit al Moldovei la 1632, în locul înaintaşului său Atanasie Crimca, păstorind Biserica lui Hristos timp de 21 de ani. Din cauza bătrâneţii, la 1653 s-a retras la mănăstirea de metanie, în 1657, la 19 decembrie, mutându-se la cele veşnice. Mormântul său se poate vedea şi astăzi la Mănăstirea Secu, din judeţul Neamţ.”
„Ca egumen al Mănăstirii Secu, arhimandritul Varlaam a povăţuit cu multă înţelepciune duhovnicească această obşte timp de 24 de ani, reuşind să crească mulţi fii sufleteşti şi să formeze, pe valea Secului, o adevărată lavră monahală, vestită în toată Moldova. Una din îndeletnicirile sale era şi traducerea operelor Sfinţilor Părinţi din limbile greacă şi slavonă în grai românesc. Astfel, arhimandritul Varlaam a tradus din slavonă, împreună cu câţiva ucenici, `Scara` Sfântului Ioan Scărarul, precum şi alte scrieri, care se citeau zilnic la biserică, la trapeză şi la chilii. Prin aceasta, egumenul Varlaam făcea în Moldova primii paşi de înlocuire a limbilor străine, greaca şi slavona, cu limba vorbită a poporului. Leastviţa (Scara) Sfântului Ioan Scărarul se numără printre primele opere patristice filocalice traduse în limba română. Cea mai importantă carte veche de învăţătură duhovnicească, alături de Biblia lui Şerban din anul, 1688 este Cazania mitropolitului Varlaam. Datorită limbii sale atât de curgătoare şi învăţăturii ei dătătoare de viaţă, această carte a avut cea mai largă răspândire pe pământul ţării noastre.”
