Pr. McGuckin către tinerii ortodocşi
16.02.2007, Iaşi (Catholica) - Prezent, în luna ianuarie, la una dintre întâlnirile de joi organizate de Asociaţia Studenţilor Creştin Ortodocşi Români, părintele profesor John Anthony McGuckin, teolog şi profesor de creştinism bizantin, originar din Irlanda şi cetăţean american, a răspuns la mai multe întrebări adresate de studenţi. Cotidianul ortodox „Lumina” a publicat trei întrebări, cu răspunsurile aferente, pe care le reproducem în continuare.
– Ce sfat daţi unui tânăr care nu a citit, dar care doreşte să citească pe Sfinţii Părinţi? Care ar fi ordinea în care ar trebui să-i citească?
– Unii dintre Părinţii bizantini, din perioada mai târzie scriu într-un mod mai uşor, mai accesibil decât Părinţii din primele secole. Doi dintre Părinţii care îmi plac mai mult sunt din perioada de început Bisericii. Unul este Sfântul Simeon Noul Teolog – din secolul al XI-lea – iar altul Sfântul Nichita Stihatul. Scrierile lor sunt făcute sub formă de poezie. Sunt foarte rapsodice, foarte frumoase. V-aş recomanda să începeţi cu aceştia doi. Sunt cei mai uşori şi vă vor deschide bucuria de a citi. Al doilea sfat pe care l-aş da, este să încercaţi să citiţi în lucrările Sfinţilor Părinţi despre rugăciune, mai ales primele volume din Filocalie care sunt scrise sub formă de aforisme, unde Părinţii dau câte un cuvânt de folos pentru fiecare dimineaţă. Unele dintre aceste cărţi, cel puţin pentru mine, sunt extrem de folositoare.
– Ce sfaturi le puteţi da tinerilor români, având în vedere încercările prin care trec tinerii americani?
– Sunt tatăl a trei fete, care au trecut de perioada adolescenţei şi cred că e greu să dau sfaturi tinerilor. A fi tânăr, în mintea unora, înseamnă totul. Cu cât omul îmbătrâneşte, cu atât îşi dă seama că el ştie din ce în ce mai puţin despre ceea ce este în realitate. Dacă v-aş da un sfat, s-ar putea să nu-l urmaţi. Vă sfătuiesc, însă, să-i căutaţi şi să-i ascultaţi pe oamenii înţelepţi acolo unde ştiţi că îi puteţi găsi. Exersaţi-vă discernământul, căutaţi înţelepciunea şi în omul sărac, nu numai la cei intelectuali, la cei foarte învăţaţi. Fiţi deschişi să primiţi sfaturi. Uneori suntem atât de convinşi că avem dreptate, încât pierdem tot şi devenim un fel de cei care avem o singură viaţă. Dar viaţa trebuie să fie stereo sau chiar polifonică.
– În ce măsură cultura, ştiinţele ne pot ajuta în misiunea noastră de creştini?
– E o întrebarea foarte dificilă. Cultura şi ştiinţele sunt deosebit de importante pentru teologie şi pentru misiunea noastră creştină astăzi, în mod deosebit pentru dumneavoastră, pentru că dumneavoastră sunteţi intelectualii societăţii. Evanghelia nu ne vrea ca pe nişte intelectuali, Evanghelia merge prin ea însăşi prin istorie, prin puterea pe care i-a dat-o Dumnezeu în simplitatea ei. Cultura şi ştiinţele sunt foarte importante pentru creştini, din două motive principale. În primul rând, dumneavoastră, ca intelectuali, trebuie să înţelegeţi că dezvoltarea dvs. înseamnă să luaţi Evanghelia şi să o ţeseţi în cel mai înalt nivel intelectual împreună cu formaţia dumneavoastră specifică. Nu puteţi fi la nivel de masterat sau de doctorat în ştiinţa pe care o studiaţi şi la nivel de grădiniţă în învăţătura creştină. Şi un al doilea motiv pentru care trebuie să unim cultura şi ştiinţa cu misiunea creştină este pentru că noi, din păcate, trăim într-o lume care, de secole, a considerat că religia este un apanaj al oamenilor needucaţi. Şi vreau să vă spun că rămâneţi needucaţi dacă nu sunteţi creştini.
