Construiţi o nouă Europă
26.03.2007, Vatican (Catholica) - Papa Benedict al XVI-lea i-a primit sâmbătă pe participanţii la Congresul „Valori şi perspective pentru Europa de mâine: 50 de ani de la Tratatul de la Roma”. Comisia pentru Comunitatea Europeană a Conferinţelor Episcopale Catolice a convocat acest congres pentru a marca a 50-a aniversare a semnării Tratatului de la Roma, care a aşezat fundaţia pentru Uniunea Europeană de astăzi. Pentru 400 de delegaţi ai Conferinţelor Episcopale, ordine religioase şi congregaţii, organizaţii şi mişcări catolice, membri ai altor Biserici au participat la congresul încheiat duminică, 25 martie.
Sfântul Părinte a spus: „Nu este motiv de uimire că Europa de astăzi, în timp ce doreşte să devină ca o comunitate de valori, pare tot mai des că se află în poziţia de a contesta că există valori universale şi absolute? Această singulară formă de „apostazie” de ea însăşi, mai înainte de Dumnezeu, oare nu o induce să se îndoiască de însăşi identitatea sa?” Pentru Papa este „o identitate istorică, culturală şi morală, mai înainte de cea geografică, economică sau politică; o identitate constituită de un ansamblu de valori universale, la forjarea cărora creştinismul a contribuit, dobândind astfel un rol nu numai istoric, ci întemeietor faţă de Europa. Aceste valori, care constituie sufletul continentului, trebuie să rămână în Europa celui de-al treilea mileniu ca `ferment` de civilizaţie.”
Pontiful a continuat: „Dacă ele ar dispărea, cum ar putea continua „bătrânul” continent să desfăşoare funcţia sa de `drojdie` pentru întreaga lume? Dacă, cu ocazia celor 50 de ani de la Tratatul de la Roma, guvernele din Uniune doresc `să se apropie` de cetăţenii lor, cum ar putea exclude un element esenţial al identităţii europene care este creştinismul, în care o vastă majoritate dintre ei continuă să se identifice?” Papa Benedict a mai observat că dimpotrivă există o expansiune în Europa a pragmatismului „care justifică în mod sistematic compromisul cu privire la valorile umane esenţiale, ca şi cum ar fi acceptarea inevitabilă a unui presupus rău mai mic. Acest pragmatism, prezentat ca echilibrat şi realist, în fond nu este aşa, tocmai pentru că neagă acea dimensiune valorică şi ideală, care este inerentă naturii umane.”
„Apoi, când pe un astfel de pragmatism se altoiesc tendinţe şi curente laiciste şi relativiste, se ajunge să se nege creştinilor însuşi dreptul de a interveni ca şi creştini în dezbaterea publică sau, cel puţin, li se descalifică mereu contribuţia cu acuza că vor să tuteleze privilegii nejustificate. În momentul istoric actual şi în faţa multelor provocări care îl marchează, Uniunea Europeană pentru a fi garantă valabilă a stării de drept şi promotoare eficace a valorilor universale, nu poate să nu recunoască în mod clar existenţa sigură a unei naturi umane stabile şi permanente, izvor de drepturi comune tuturor indivizilor, inclusiv a acelora care le neagă. În acest context, trebuie ocrotit dreptul la obiecţia de conştiinţă, ori de câte ori drepturile umane fundamentale ar fi încălcate.”
La finalul Sfântul Părinte i-a îmbărbătat pe participanţi: „Nu încetaţi şi nu vă descurajaţi! Voi ştiţi că aveţi misiunea de a contribui la edificarea cu ajutorul lui Dumnezeu a unei Europe noi, realistă, dar nu cinică, bogată în idealuri şi liberă de iluzii naive, inspirată din adevărul veşnic şi vivificator al evangheliei. Pentru aceasta sunteţi prezenţi în mod activ în dezbaterea publică la nivel european, conştienţi că el este de acum parte integrantă din cel naţional, şi alăturaţi la această angajare o acţiunea culturale eficace. Nu vă plecaţi în faţa logicii puterii scop în sine! Să vă fie constant stimulent şi sprijin avertismentul lui Cristos: Dacă sarea îşi pierde gustul nu mai foloseşte la nimic decât să fie aruncată şi călcată în picioare. Domnul să facă rodnic orice efort al vostru şi să vă ajute să recunoaşteţi şi să valorizaţi elementele pozitive prezente în civilizaţia de astăzi, denunţând însă cu curaj tot ceea ce este contrar demnităţii omului.”
