Rectorul Bazilicii din Padova despre actualitatea Sf. Anton
13.06.2007, Roma (Catholica) - Biserica l-a sărbătorit miercuri pe Sfântul Anton de Padova, preot franciscan şi învăţător al Bisericii. A fost amintit miercuri dimineaţă şi de Papa Benedict al XVI-lea la audienţa generală, salutând credincioşii portughezi prezenţi în Piaţa San Pietro, informează Radio Vatican. Sfântul Anton, născut la Lisabona în 1195 şi mort la în apropierea de Padova în 1231 la vârsta de 36 de ani, a fost un mare predicator şi a ştiut să unească viaţa contemplativă cu cea activă. Miercuri, mari celebrări solemne, în multe comunităţi catolice din ţară şi de pretutindeni, cu numeroasă participare de credincioşi nu numai catolici dar şi ortodocşi, iar în multe ţări şi musulmani şi de alte religii.
Manifestările cele mai importante au avut loc la Padova, la Bazilica „del Santo” care primeşte anual peste 4 milioane de pelerini. Dar ce atrage lumea să viziteze locul unde de aproape opt secole se odihnesc rămăşiţele pământeşti ale acestui Sfânt? Programul bulgar Radio Vatican a stat de vorbă cu rectorul Bazilicii Sfântul Anton din Padova, pr. Enzo Poiana, iar redacţia română a tradus interviul. Pr. Poiana a subliniat faptul că Sf. Anton a plasat în centrul vieţii Evanghelia şi caritatea. „Evanghelia singură nu are posibilitatea de a fi experimentată dacă nu trece prin caritate. Evanghelia şi caritatea fac astfel ca Dumnezeu să fie prezent în viaţa oamenilor. În Anton lumea din timpul său, ca şi lumea de azi, vede omul lui Dumnezeu, care oferă Cuvântul lui Dumnezeu dar şi pâinea concretă a vieţii, făcută din iubire, căci nu se vesteşte doar că Dumnezeu ne iubeşte, ci se arată şi cum iubeşte Dumnezeu. Lumea încredinţează propriile nelinişti, necazuri, propriile suferinţe, propria viaţă mijlocirii Sfântului Anton şi Anton devine un mijloc pentru a ajunge la Dumnezeu.”
Rectorul Bazilicii a mai fost întrebat şi despre lecţia pe care Sf. Anton o transmite tinerilor: „Tinerii ar putea deprinde de la el atenţia faţă de cei săraci, atenţia faţă de cerinţele celor care, de multe ori, nu au posibilitatea de a se apăra. Sfântul Anton, care era un om al lui Dumnezeu, un om de rugăciune, era şi un om care lupta în societate. Cred că astăzi Sfântul Anton este actual tocmai pentru că era un om angajat în propria viaţă spirituală şi concret în viaţa de fiecare zi şi căuta să aducă un remediu relelor acestei lumi.”
