Un expert despre scrisoarea Papei către chinezi (II)

04.07.2007, Roma (Catholica) - Raphaela Schmid, expert în relaţiile dintre China şi Vatican, a acordat un interviu agenţiei Zenit despre scrisoarea Papei Benedict către catolicii chinezi, despre semnificaţia documentului pentru Biserica din China şi pentru guvernul chinez. Schmid, director al Institutului Becket pentru Libertatea Religioasă, a scris şi regizat recent documentarul „Dumnezeu în China. Lupta pentru libertatea religioasă.” Amintim că în China există o Biserică Catolică oficială, recunoscută de guvern dar care nu îşi declară fidelitatea faţă de Roma, şi o Biserică Catolică clandestină, fidelă Romei şi persecutată de comunişti. Astăzi ultima parte a interviului.

– Scrisoarea critică sau condamnă pe cineva?
– În scrisoare, Papa Benedict arată o deosebită înţelegere faţă de situaţiile dificile ale unor preoţi sau Episcopi, şi că lipsa de libertate religioasă în China este un factor ce îngreunează în mod special luarea deciziilor. Dar Papa este categoric atunci când este vorba de instituţii precum Conferinţa Episcopală a Bisericii de la suprafaţă, organism „ce nu poate să fie recunoscut de Sfântul Scaun” datorită faptul că îi exclude pe Episcopii clandestini şi îi include pe Episcopii care nu recunosc autoritatea Sfântul Scaun; la fel este cazul cu Asociaţia Patriotică, a cărui statut este „incompatibil cu doctrina Bisericii”.

– Ce este Asociaţia Patriotică Catolică?
– Asociaţia Patriotică nu este acelaşi lucru cu Biserica Catolică oficială, deşi există o mare suprapunere între cele două; Papa se referă la ea ca la o „entitate externă” care uneori „interferează” cu Biserica oficială. Asociaţia Patriotică este o organizaţie înfiinţată de guvern în 1957, cu scopul declarat de implementare a „principiilor independenţei şi autonomiei, auto-conducerii şi administrării democratice a Bisericii”. Acestea sunt principiile pe care scrisoarea le numeşte categoric ca „incompatibile cu doctrina catolică”.

– Li se cere catolicilor din China să se înscrie în Asociaţia Patriotică Catolică?
– În trecut, preoţilor şi Episcopilor li se cerea să intre în organizaţie dacă doreau să îşi practice credinţa deschis şi cu aprobarea guvernului. Nu se mai întâmplă aşa peste tot: Episcopul Lucas Li de Fenxiang, de exemplu, a primit aprobarea guvernului fără să fie membru al Asociaţiei Patriotice. Rămâne însă în alte locuri o presiune mare pentru a-i aduce pe Episcopi şi preoţi în Asociaţie: în 2001, un Episcop şi secretarul lui au fost arestaţi şi au dispărut timp de aproape o lună, în timp ce 12 preoţi din acea Dieceză au fost întemniţaţi şi forţaţi să participe la cursuri de reeducare pentru a-i aduce în Asociaţia Patriotică. Încercarea a fost nereuşită, dar arată puterea Asociaţiei Patriotice.

Unul dintre motivele acestei puteri o reprezintă banii: Biroul pentru Afacerile Religioase şi Asociaţia Patriotică au în răspundere proprietăţile confiscate Bisericii. Conform lui Anthony Lam de la Centrul de Studii Duhul Sfânt din Hong Kong, valoarea totală a proprietăţilor şi bunurilor confiscate depăşeşte 130 de miliarde de yuani, adică 17 miliarde de dolari. Doar o parte din venitul adus de aceste proprietăţi este îndreptat spre Biserica oficială.

– Documentul papal nu vorbeşte despre Biserica oficială sau „patriotică”, nici despre Biserica clandestină – de ce?
– Este adevărat şi nu reprezintă ceva nou. Roma a evitat mereu să vorbească despre o schismă, despre Biserica oficială ca ruptă de Biserica Catolică Universală. Papa face însă o diferenţă între catolicii care colaborează cu guvernul pentru a câştiga privilegiul de a-şi exercita liber credinţa – cu costul acceptării unor Episcopi ilegitimi – şi cei care refuză compromisul, fiind aruncaţi drept urmare în catacombe. Dar viitorul acestei distincţii depinde în principal de guvernul chinez şi de progresul libertăţii religioase în China.