Omul trebuie să înveţe să audă adevărul
26.07.2007, Auronzo di Cadore (Catholica) - Sarcina Bisericii este de a dezvolta capacitatea dată de Dumnezeu oamenilor de a asculta vocea adevărului, afirmă Papa Benedict al XVI-lea. Papa a spus aceasta în cadrul întâlnirii sale de marţi, 24 iulie 2007, cu 400 de preoţi din Diecezele de Belluno-Feltre şi Treviso. Un preot l-a întrebat pe Sfântul Părinte despre a face faţă răspânditelor concepţii greşite despre bine şi rău, spunând că aceste concepte morale sunt confundate cu a te simţi bine sau a te simţi rău. Pontiful a răspuns că „o lume fără Dumnezeu devine o lume a arbitrarietăţii şi egoismului. Dar acolo unde este Dumnezeu, există lumină şi speranţă. Viaţa noastră are o semnificaţie pe care noi nu i-o putem da, ci care ne precede şi ne călăuzeşte”.
El a recomandat calea unei „educaţii răbdătoare”, călăuzindu-i pe oameni de-a lungul căilor pe care „chiar şi o conştiinţă seculară poate astăzi să le găsească cu uşurinţă”. Şi de acolo, a spus Papa, „să încercăm să îi călăuzim pe oameni spre o voce mai profundă, spre vocea adevărată a conştiinţei, care poate fi auzită în marea tradiţie a rugăciunii, a vieţii morale a Bisericii”. Papa Benedict al XVI-lea a recunoscut că astăzi moralitatea şi religia „sunt aproape înlocuite de raţiune”, şi „singurul criteriu al moralităţii şi religiei este subiectul, conştiinţa subiectivă. În final, doar subiectul, şi sentimentele sale, experienţele sale şi celelalte criterii pe care el le-a găsit sunt factorii de decizie”, a spus Papa. „În acest fel, însă, subiectul devine o realitate izolată, şi parametrii se schimbă zi după zi”. Dar, a explicat el: „În tradiţia creştină `conştiinţa` înseamnă `cunoaştere împreună`. Aceasta înseamnă că noi, fiinţa noastră este deschisă, poate asculta vocea Fiinţei însăşi, vocea lui Dumnezeu.
„Aşadar, vocea marilor valori este înscrisă în fiinţa noastră. Şi măreţia omului se găseşte în faptul că el nu este închis în sine; nu este redus la lucrurile materiale; nu poate fi măsurat. În schimb el are o deschidere interioară faţă de lucrurile esenţiale, posibilitatea de a asculta. În străfundul fiinţei noastre putem asculta nu doar nevoile momentului, nu doar de lucrurile materiale, ci de vocea Creatorului însuşi, şi în acest fel recunoaştem ceea ce este bun şi ceea ce este rău”. „Natural”, a afirmat Papa Benedict al XVI-lea, „această capacitate de a asculta trebuie să fie învăţată şi dezvoltată. Aceasta este sarcina noastră în Biserică – a dezvolta această înaltă capacitate dată de Dumnezeu omului de a asculta vocea adevărului, vocea valorilor”.
