Intronizarea Preafericitului Daniel Ciobotea
30.09.2007, Bucureşti (Catholica) - În ziua de 30 septembrie 2007, în Duminica a XIX-a după Rusalii, s-au desfăşurat în Catedrala Patriarhală din Bucureşti festivităţile prilejuite de intronizarea Preafericitului Părinte Daniel, ca Întâistătător şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, oficiindu-se Sfânta Liturghie şi Te-Deum de mulţumire. Preafericitului Daniel i-au fost înmânate însemnele demnităţii patriarhale: Gramata Sfântului Sinod de investitură şi intronizare, mantia patriarhală, camilafca albă cu cruce, crucea şi engolpioanele patriarhale precum şi cârja arhipăstorească. Ceremonia intronizării a fost săvârşită de Mitropoliţii membri ai Sfântului Sinod, în prezenţa Înalţilor oaspeţi din partea Bisericilor ortodoxe surori, ai celorlalte Biserici creştine şi organizaţii religioase din ţară şi de peste hotare, ai organizaţiilor religioase internaţionale, ai instituţiilor de stat ale României şi ai reprezentanţilor instituţiilor de învăţământ teologic, ai clerului, credincioşilor, monahilor şi monahiilor din întreaga Biserică Ortodoxă Română, se arată într-o notă despre acest eveniment de pe www.patriarhia.ro. Ceremoniile din Catedrala Patriarhală au fost urmate de şedinţa festivă a Sfântului Sinod desfăşurată în Marea Aulă a Palatului Patriarhiei Române, rostindu-se şi prezentându-se mesaje de felicitare din partea conducerii de stat, a reprezentanţilor Bisericilor participante la festivitate şi a conducătorilor cultelor religioase din ţară.
În Gramata Sinodală se arată că Preafericitul Daniel a fost considerat vrednic de această înaltă demnitate „prin statornicia în mărturisirea dreptei credinţe, a Sfintei Biserici Ortodoxe de Răsărit, prin pilduitoarea şi întreita slujire învăţătorească, sfinţitoare şi conducătoare ca arhiereu al lui Hristos, prin neobositul zel misionar, prin larga lucrare pastorală şi social caritativă în slujba păstoriţilor, prin promovarea, întărirea şi înnoirea lucrării administrative bisericeşti în Arhiepiscopia Iaşilor, prin cultivarea relaţiilor frăţeşti cu membrii Sinodului Mitropolitan, prin împlinirea răspunderilor încredinţate de Sfântul Sinod pentru reprezentarea Bisericii Ortodoxe Române în forumurile bisericeşti internaţionale şi la întrunirile teologice inter-ortodoxe şi inter-creştine, activităţi pentru care a fost distins cu funcţii, onoruri şi titluri academice, prin activitatea ca profesor de teologie, care a elaborat apreciate lucrări ştiinţifice teologice, sute de studii şi articole necesare instruirii studenţilor teologi şi clerului ortodox român, precum şi pentru fondarea de viabile instituţii teologice, culturale şi social-caritative, dând dovezi de ascultare faţă de Sfântul Sinod, de respectare şi împlinire a legilor ţării”.
Încredinţaţi că Preafericitul Daniel „va fi şi mai departe pildă de dragoste frăţească, de neobosită lucrare, bună înţelegere şi înţelepciune părintească, spre a ne fi tuturor călăuză şi îndemn întru întărirea, apărarea şi cinstirea tuturor învăţăturilor Sfintei Evanghelii, în duhul Sfinţilor Apostoli, Sfinţilor Părinţi şi al păcii între oameni şi popoare”, Ierarhii care semnează Gramata îl recomandă „tuturor celor din cinul preoţesc şi călugăresc, precum şi tuturor drept-credincioşilor creştini din de Dumnezeu-păzita Arhiepiscopie a Bucureştilor, Mitropolie a Munteniei şi Dobrogei şi Patriarhie Română… îndemnând pe toţi să-l respecte şi să-l asculte cu toată supunerea, ca pe Chiriarhul legiuit al lor şi Întâistătător al nostru, ca Patriarh şi Preşedinte al Sfântului Sinod, înţelegând şi noi să ne plecăm, cu toată voia arătându-i în toate împrejurările cinstire şi ascultare, ca fraţi întru Domnul, dorindu-i să păstorească cu râvnă, blândeţe, dreptate şi iubire de popor, stăruind cu răbdare şi înţelepciune, în lucrarea necontenită a propovăduirii cuvântului lui Dumnezeu şi privind pururea la dreptarul şi plinitorul credinţei noastre, Domnul şi Mântuitorul nostru Isus Hristos, Păstorul cel Bun”.
