Pontiful a lăudat gândirea Sf. Ioan Gură de Aur
09.11.2007, Vatican (Catholica) - Papa Benedict al XVI-lea speră ca teologii moderni să acorde mai multă atenţie învăţăturii Părinţilor Bisericii. Papa a afirmat acest lucru într-o scrisoare cu ocazia celui de-al 16-lea centenar al morţii Sf. Ioan Gură de Aur (347-407), făcută publică joi, 8 noiembrie 2007. Scrisoarea a fost citită în deschiderea congresului internaţional „Sf. Ioan Gură de Aur la 1.600 de ani de la moartea lui”, care se desfăşoară până sâmbătă, 10 noiembrie, la Institutul Patristic Augustinianum din Roma. „Atât viaţa cât şi magisteriul doctrinar al sfântului episcop şi învăţător răsună în toate secolele”, a scris Sfântul Părinte, „şi trezeşte şi astăzi admiraţia universală. Pontifii romani au recunoscut mereu în el o vie sursă de înţelepciune pentru Biserică şi atenţia lor faţă de magisteriul său s-a ascuţit ulterior în decursul ultimului secol”.
„În cei doisprezece ani de slujire preoţească în Biserica din Antiohia, Ioan s-a remarcat mult prin capacitatea sa de a interpreta Sfintele Scripturi într-un mod comprehensibil pentru credincioşi”, a spus Papa. El a căutat de asemenea să întărească „unitatea Bisericii… într-un moment istoric în care ea era ameninţată atât din interior cât şi din exterior. Pe bună dreptate, el intuia că unitatea dintre creştini depinde mai ales de o adevărată înţelegere a misterului central al credinţei Bisericii, acela al Preasfintei Treimi şi al Întrupării Cuvântului divin”. Papa Benedict al XVI-lea a continuat: „După ce a slujit Biserica antiohiană ca preot şi predicator timp de doisprezece ani, Ioan a fost consacrat episcop de Constantinopol în anul 398 şi aici a rămas timp de cinci ani şi jumătate. În acea funcţie, el s-a ocupat de reformarea clerului, îndemnându-i pe preoţi, atât prin cuvinte cât şi prin exemplu, să trăiască în conformitate cu Evanghelia”. Sf. Ioan Gură de Aur „a fost neobosit în denunţarea contrastului care exista în oraş între risipa extravagantă a bogaţilor şi lipsurile săracilor şi, în acelaşi timp, în a le sugera bogaţilor să-i primească în casele lor pe cei fără adăpost”.
Papa Benedict al XVI-lea a reamintit că „începând din secolul al cincilea, Ioan Gură de Aur a fost venerat de întreaga Biserică creştină, orientală şi occidentală, pentru curajoasa lui mărturie în apărarea credinţei ecleziale şi pentru generoasa lui dedicare slujirii pastorale”. El a adăugat: „Vrednic de atenţie specială este apoi efortul extraordinar depus de sfântul Ioan Gură de Aur pentru a promova reconcilierea şi comuniunea deplină între creştinii din Orient şi din Occident. Îndeosebi, a fost decisivă contribuţia sa în a pune capăt schismei care despărţea sediul din Antiohia de cel de la Roma şi de celelalte Biserici occidentale”. Papa a subliniat faptul că „atât la Antiohia cât şi la Constantinopol Ioan a vorbit cu pasiune despre unitatea Bisericii răspândite în lume… Pentru Ioan unitatea Bisericii este întemeiată în Cristos, Cuvântul divin care cu întruparea sa s-a unit cu Biserica aşa cum se uneşte capul cu trupul său”.
Papa Benedict al XVI-lea a menţionat că pentru sfânt, „unitatea eclezială care se realizează în Cristos este mărturisită în mod cu totul special în Euharistie”. „Profunda lui veneraţie” pentru acest sacrament a fost „alimentată îndeosebi în celebrarea liturgiei divine. Una dintre cele mai bogate expresii ale liturgiei orientale poartă tocmai numele său: `Dumnezeiasca Liturghie a sfântului Ioan Gură de Aur`”, a reamintit Papa. „Cu mare profunzime Ioan Gură de Aur dezvoltă reflecţia despre efectele împărtăşirii sacramentale în credincioşi. […] El repetă neobosit că pregătirea pentru sfânta Împărtăşanie trebuie să includă căinţa de păcate şi recunoştinţa pentru jertfa făcută de Cristos pentru mântuirea noastră. De aceea, el îi îndeamnă pe credincioşi să participe în mod deplin şi evlavios la riturile din dumnezeiasca liturgie şi să primească sfânta Împărtăşanie cu aceleaşi dispoziţii”.
Papa a continuat arătând că sfântul a tras şi consecinţele morale din contemplarea misterului euharistic, reamintindu-le oamenilor că „împărtăşirea cu trupul şi sângele lui Cristos îi obligă să ofere asistenţă materială săracilor şi celor înfometaţi care trăiesc printre ei”. Sfântul Părinte şi-a exprimat speranţa ca acest centenar să fie o bună ocazie pentru a creşte studierea acestui sfânt, „a-i recupera învăţăturile şi a răspândi devoţiunea faţă de el”. Papa a concluzionat cu dorinţa ca Părinţii Bisericii „să devină tot mai mult un punct statornic de referinţă pentru toţi teologii Bisericii”. Traducerea textului integral al scrisorii Pontifului se află pe situl www.ercis.ro.