Rădăcinile Bisericii nu sunt europene
29.11.2007, Vatican (Catholica) - Creştinismul nu îşi are originile în Europa, ci în lumea Orientului Mijlociu a Vechiului Testament, a afirmat Papa Benedict al XVI-lea în cadrul audienţei generale de miercuri, 28 noiembrie 2007, din Aula Paul al VI-lea, pe care a dedicat-o figurii Sf. Efrem Sirul, teolog, poet şi muzician din secolul al IV-lea. Papa a spus că această reflecţie a continuat linia comentariului său din săptămâna precedentă despre creştinul siriac din secolul al IV-lea Afraat, care ne-a arătat de asemenea diversitatea culturală a creştinilor din Biserica primară.
„Potrivit opiniei generale”, a spus Pontiful, „creştinismul este o religie europeană care a exportat cultura acestui continent în alte ţări. Realitatea însă este mult mai complexă, deoarece rădăcinile religiei creştine se găsesc în Vechiul Testament, aşadar în Ierusalim şi în lumea semitică”. Sfântul Părinte a continuat: „Expansiunea ei în primele secole a fost atât spre vest – spre lumea greco-latină, unde a inspirat apoi cultura europeană – cât şi spre est, spre Persia şi India, contribuind astfel la a stimula o cultură specifică, în limbile semitice, cu propria ei identitate”. Sf. Efrem, a spus Papa Benedict al XIV-lea, „a fost cel mai important reprezentant al creştinismului siriac, şi a reuşit într-o manieră unică să împace vocaţia de teolog cu cea de poet”.
Efrem s-a născut în 306 în Nisibis, în Turcia de astăzi, şi a murit în 373 în Edessa, în Grecia de astăzi. Papa a spus că deşi nu se cunosc multe despre viaţa sa, se crede că a fost diacon şi a trăit o viaţă de celibat şi sărăcie. Sfântul Părinte a spus că diaconul, „un autor bogat şi captivant”, de asemenea „ne-a lăsat o mare moştenire teologică scrisă”. „Caracterul specific al operei sale este acela că teologia se întâlneşte cu poezia”, a continuat Pontiful. „Dacă dorim să ne apropiem mai mult de doctrina lui, trebuie să recunoaştem că el a studiat teologia prin poezie. Poezia i-a permis să îşi aprofundeze reflecţiile teologice prin paradoxuri şi imagini. Teologia lui a devenit liturgie şi muzică în acelaşi timp: a fost într-adevăr un mare compozitor şi muzician”.
Comentând imnurile poetului-teolog din secolul al IV-lea, Papa Benedict al XVI-lea a spus: „reflecţia lui teologică este exprimată prin imagini şi simboluri luate din natură, din viaţa de zi cu zi şi din Biblie”. Papa a mai vorbit despre scrierile diaconului despre femei: „Pentru Efrem, rolul femeii este unul relevant. Felul în care a scris despre femei a fost întotdeauna însufleţit de sensibilitate şi respect: faptul că Isus a sălăşluit în pântecele Mariei a înălţat enorm demnitatea femeii. Pentru Efrem nu există răscumpărare fără Isus, aşa cum nu ar fi putut exista întrupare fără Maria”.
