Sf. Cromaţiu ne invită să intrăm în contact cu Dumnezeu

05.12.2007, Vatican (Catholica) - În audienţa generală de miercuri, 5 decembrie 2007, desfăşurată în Aula Paul al VI-lea, Papa Benedict al XVI-lea şi-a dedicat discursul figurii Sf. Cromaţiu, Episcop de Aquileia din nordul Italiei, „un centru dinamic al vieţii creştine”. „Între mijlocul secolului al III-lea şi primii ani ai secolului al IV-lea”, a spus Papa, „persecuţiile lui Decius, Valerian şi Diocleţian au produs un mare număr de martiri”. În acelaşi timp, Biserica din Aquileia se confrunta cu „ameninţarea ereziei ariane”.

În 381, Cromaţiu, pe atunci preot şi asistent al Episcopului Valerian de Aquileia, a participat la un sinod „pentru eliminarea ultimelor rămăşiţe ale arianismului în Vest”. Sfântul Părinte a amintit că Cromaţiu s-a născut în Aquileia în anul 345, „a fost hirotonit diacon şi apoi preot şi în cele din urmă ales păstor al acestei Biserici în 388. Primind consacrarea episcopală de la Sf. Ambrozie, s-a dedicat cu curaj şi energie unei sarcini de proporţii imense datorită vastităţii teritoriului încredinţat grijii lui: jurisdicţia sa eclesială se întindea până pe teritoriile actuale ale Elveţiei, Bavariei, Austriei şi Sloveniei, ajungând chiar şi până în Ungaria”. Sfântul Episcop a murit în exil în Grado în anul 407, acelaşi cu anul morţii Sf. Ioan Gură-de-Aur.

Sfântul Părinte a arătat că dintre lucrările Sf. Cromaţiu au ajuns până la noi peste 40 de predici şi 60 de comentarii asupra Evangheliei Sf. Marcu. „A fost un învăţător înţelept şi un păstor zelos”, a spus Papa. „În învăţătura sa a pornit întotdeauna de la Cuvântul lui Dumnezeu şi s-a întors întotdeauna la el. Între subiectele în mod deosebit dragi lui s-au numărat, în primul rând, misterul trinitar pe care l-a analizat în revelarea lui de-a lungul istoriei mântuirii, tema Duhului Sfânt, … şi misterul lui Cristos. Cuvântul întrupat este Dumnezeu adevărat şi om adevărat: El şi-a asumat pe deplin condiţia umană pentru a-i da propria Lui divinitate”.

Insistenţa lui asupra naturii umane a lui Cristos l-a condus pe Cromaţiu să vorbească despre Fecioara Maria, pe care a descris-o în diferite feluri şi a comparat-o cu Biserica, amândouă fiind „fecioare şi mame”. Sfântul Părinte a explicat apoi că „ecleziologia lui Cromaţiu s-a dezvoltat mai ales în comentariul lui asupra Evangheliei lui Matei”, unde scrie că „Biserica este unică, este născută din sângele lui Cristos”. În remarcile libere de la sfârşitul discursului său, Papa a arătat că „Sf. Cromaţiu ne aminteşte că Adventul este un timp de rugăciune, în care trebuie să intrăm în contact cu Dumnezeu. Dumnezeu ne cunoaşte, mă cunoaşte, ne cunoaşte pe fiecare dintre noi. El mă iubeşte, nu mă abandonează. Astfel cu încredere, să continuăm timpul liturgic care tocmai a început”.