Pontiful aminteşte mărturia Papei Ioan Paul al II-lea
03.04.2008, Vatican (Catholica) - Pontificatul Papei Ioan Paul al II-lea a fost un semn şi o mărturie a învierii lui Cristos, a afirmat Papa Benedict al XVI-lea în cadrul unei Liturghii pentru sufletul Pontifului polonez, la trei ani de la moartea sa. În predica de la Liturghia de miercuri, 2 aprilie 2008, celebrată în Piaţa San Pietro, Papa Benedict al XVI-lea a spus că „2 aprilie a rămas întipărită în memoria Bisericii ca ziua în care Servul lui Dumnezeu Papa Ioan Paul al II-lea şi-a luat rămas bun de la această lume. […] Timp de câteva zile, Bazilica Vaticanului şi această Piaţă au devenit cu adevărat inima lumii”.
„La fel ca în urmă cu trei ani, şi astăzi, a trecut puţin timp de la Paşte”, a continuat Papa. „Inima Bisericii se găseşte încă cufundată în misterul învierii Domnului. […] Papa Ioan Paul al II-lea a simţit o extraordinară credinţă în El, şi cu El a menţinut o conversaţie intimă, unică, neîntreruptă. Era de ajuns să îl vedem rugându-se: se cufunda în Dumnezeu şi părea că orice altceva era lăsat afară în acele momente”. Pontiful german a spus că întreaga viaţă a predecesorului său a fost cufundată în această dimensiune spirituală. „Pontificatul lui, luat în ansamblu şi în multe momente specifice, ni se prezintă ca un semn şi mărturie a învierii lui Cristos”, a continuat el.
„Acest dinamism pascal, care a făcut din existenţa Papei Ioan Paul al II-lea un răspuns total la chemarea Domnului, nu poate fi exprimat fără participarea la suferinţele şi moartea Învăţătorului şi Răscumpărătorului divin”. Sfântul Părinte a amintit cum Karol Wojtyla a suferit încă din copilărie, „întâlnind crucea pe drumul său, în familia sa, cu poporul său”. „Foarte repede a decis să o poarte alături de Isus, mergând pe urmele paşilor Lui”, a spus Papa. „El a dorit să fie slujitorul Lui fidel până acolo încât să primească chemarea la preoţie ca un dar şi un angajament pentru întreaga lui viaţă. Cu El a trăit, şi cu El a dorit să moară”.
Papa Benedict al XVI-lea a reamintit că „cuvintele îngerului Învierii, [nu vă temeţi], adresate femeilor înaintea mormântului gol […] au devenit a un fel de moto pe buzele Papei Ioan Paul al II-lea, încă de la începutul solemn al slujirii sale petrine”. „Le-a repetat în diferite ocazii Bisericii şi lumii”, a continuat Papa. „Le-a rostit întotdeauna cu inflexibilă fermitate, la început înălţându-şi toiagul cu cruce, şi mai apoi, când forţele lui fizice au slăbit, sprijinindu-se pe el, până în acea ultimă Vinere Mare, în care a participat la Calea Crucii din Capela sa privată, îmbrăţişând crucea cu braţele sale”.
Mărturia ultimei Vinere Mari pe care Papa Ioan Paul al II-lea a celebrat-o pe pământ a fost „o mărturie tăcută a iubirii pentru Isus”, a afirmat Papa Benedict al XVI-lea. „Acea scenă elocventă a suferinţei şi credinţei umane le arată credincioşilor şi lumii secretul vieţii creştine”, a continuat el. „Acel `nu vă temeţi` nu s-a bazat pe puterea umană, nici pe succesele realizate, ci mai degrabă doar pe cuvântul lui Dumnezeu, pe crucea şi învierea lui Cristos. În măsura în care i s-au luat toate, şi în final chiar şi cuvintele sale, această abandonare totală lui Cristos s-a manifestat cu tot mai multă claritate. La fel ca şi la Isus, şi în cazul Papei Ioan Paul al II-lea cuvintele au făcut loc în final jertfei supreme, dăruirea de sine. Şi moartea a fost sigiliul unei existenţe total dăruite lui Cristos, conformate Lui şi din punct de vedere fizic cu trăsăturile suferinţei şi abandonării pline de încredere în braţele Tatălui ceresc”.
„Servul lui Dumnezeu Ioan Paul al II-lea a cunoscut şi trăit personal tragediile teribile ale secolului XX, şi s-a întrebat mult timp ce poate opri înaintarea răului. Răspunsul poate fi găsit doar în iubirea lui Dumnezeu. Doar milostivirea divină este capabilă să pună limite răului… De aceea, în timpul ultimei sale vizite în Polonia, întorcându-se în ţara lui natală, a spus: `În afară de milostivirea lui Dumnezeu nu există vreo altă sursă de speranţă pentru omenire`”. „Să îi mulţumim lui Dumnezeu pentru că a dat Bisericii acest fidel şi curajos slujitor”, a concluzionat Papa. „Fie ca Biserica, urmând învăţătura şi exemplul lui, să îşi continue cu fidelitate misiunea evanghelizatoare fără compromisuri, răspândind neobosită iubirea milostivă a lui Cristos, izvor al adevăratei păci pentru întreaga lume”.

Pe aceeaşi temă este şi videoştirea