Vocaţiile: la preoţie, viaţă consacrată şi căsătorie
13.04.2008, Vatican (Catholica) - Mii de persoane s-au aflat şi astăzi în Piaţa San Pietro pentru tradiţionala rugăciune mariană – „Regina coeli” în perioada pascală. Astăzi în Biserica Catolică a fost celebrată Ziua Mondială de Rugăciune pentru Vocaţii, fapt amintit de Sfântul Părinte în alocuţiunea sa. De asemenea la final Papa a cerut credincioşilor să fie alături de el în rugăciune în apropiata călătorie apostolică din SUA. Vă oferim în continuare conţinutul integral al scurtului discurs rostit la amiază de Papa, în traducerea redacţiei române a Radio Vatican.
Dragi fraţi şi surori,
În această duminică a patra a Paştelui, în care liturgia ni-l prezintă pe Isus ca Bun Păstor, se celebrează Ziua Mondială de Rugăciune pentru Vocaţii. În fiecare continent, comunităţile ecleziale invocă în unanimitate de la Domnul numeroase şi sfinte vocaţii la preoţie, la viaţa consacrată şi misionară şi la căsătoria creştină şi meditează asupra temei: „Vocaţiile în serviciul Bisericii-misiune”. Anul acesta Ziua Mondială de Rugăciune pentru Vocaţii se situează în perspectiva Anului Paulin, care va începe la 28 iunie pentru a celebra bimilenarul naşterii apostolului Paul, misionarul prin excelenţă.
În experienţa Apostolului neamurilor, pe care Domnul l-a chemat să fie „slujitor al Evangheliei”, vocaţia şi misiunea sunt inseparabile. El reprezintă de aceea un model pentru fiecare creştin, în mod deosebit pentru misionarii `ad vitam`, pentru toată viaţa, adică pentru acei bărbaţi şi acele femei care se dedică total vestirii lui Cristos tuturor celor care încă nu l-au cunoscut: o vocaţie ce păstrează mai departe deplina ei valabilitate. Acest serviciu misionar îl desfăşoară, în primul rând, preoţii, vestind Cuvântul lui Dumnezeu şi administrând Sacramentele, şi manifestând prin caritatea lor pastorală faţă de toţi, mai ales faţă de bolnavi, cei mici, cei săraci, prezenţa vindecătoare a lui Isus Cristos. Să-i aducem mulţumiri lui Dumnezeu pentru aceşti fraţi ai noştri care se consumă fără rezerve în slujirea pastorală, pecetluind uneori fidelitatea faţă de Cristos cu sacrificiul vieţii, cum s-a întâmplat şi ieri pentru cei doi călugări ucişi în Guineea şi Kenya. Spre ei se îndreaptă toată admiraţia noastră plină de gratitudine împreună cu rugăciunea de pomenire.
Ne rugăm de asemenea pentru ca să crească tot mai mult ceata acelora care decid să trăiască în mod radical Evanghelia prin voturile de castitate, sărăcie şi ascultare: sunt bărbaţi şi femei care au un rol de prim ordin în evanghelizare. Dintre ei, unii se dedică contemplaţiei şi rugăciunii, alţii unei acţiuni educative şi caritative într-o mulţime de forme, toţi însă au în comun unul şi acelaşi scop: acela de a mărturisi primatul lui Dumnezeu peste orice şi să răspândească Împărăţia sa în orice ambient al societăţii. Nu puţini dintre ei, scria slujitorul lui Dumnezeu Paul al VI-lea, „sunt întreprinzători şi apostolatul lor este adeseori marcat de o originalitate, de o genialitate ce ne constrâng la admiraţie. Sunt generoşi: îi găsim la avanposturile misiunii şi îşi asumă cele mai mari riscuri pentru sănătatea şi viaţa lor” (Evangelii nuntiandi, nr. 69). În fine, nu trebuie uitat că şi căsătoria creştină este o vocaţie misionară: soţii, de fapt, sunt chemaţi să trăiască Evanghelia în familii, în locurile de muncă, în comunităţile parohiale şi civile. În afară de aceasta, în anumite cazuri oferă preţioasa lor colaborare în misiunea ad genetes.
Dragi fraţi şi surori, să invocă ocrotirea Mariei peste multiplele vocaţii existenţe în Biserică, pentru ca să dezvolte cu o puternică amprentă misionară. Încredinţez ei, Mamei Bisericii şi Regina Păcii, şi experienţa misionară specială pe care o voi trăi în următoarele zile prin călătoria apostolică în Statele Unite ale Americii şi vizita la ONU, în timp ce vă cer tuturor să mă însoţiţi cu rugăciunea voastră.
Pe aceeaşi temă este şi videoştirea
