Călătoriile lui Paul arată nevoia de Evanghelie
27.08.2008, Vatican (Catholica) - Papa Benedict al XVI-lea a afirmat că o privire asupra vieţii Sf. Paul revelează profunda nevoie de Evanghelie pe care o avem fiecare. Afirmaţia a fost făcută astăzi, în timpul audienţei generale desfăşurate în Aula Paul al VI-lea. Pontiful a continuat seria de cateheze începută în iulie, cu ocazia Anului Jubiliar Paulin, despre viaţa şi învăţătura Apostolului Neamurilor. „Deoarece vom dedica miercurea viitoare evenimentului extraordinar care a avut loc pe drumul spre Damasc, convertirea lui Paul, o schimbare esenţială în viaţa sa care a venit din întâlnirea cu Cristos, astăzi ne vom opri pe scurt asupra întregii sale vieţi”, a explicat Sfântul Părinte.
Papa a început discutând despre teoriile biblice privind anul naşterii lui Paul, estimat în general a fi cu aproximaţie 8 dC. „De fapt în celebrarea Anului Paulin noi mergem după această cronologie. Anul 2008 a fost ales având în vedere naşterea sa, care a avut loc aproximativ în anul 8”, a spus Pontiful. „În orice caz, Paul s-a născut în Tars, în Cilicia. […] Un evreu din diasporă, el vorbea greaca deşi avea un nume de origine latină, derivat prin asonanţă din originalul Saul/Saulos, şi deţinea cetăţenia romană. Paul pare de aceea situat la graniţa a diferite culturi – romană, greacă şi iudaică – şi poate tocmai de aceea a avut o predispoziţie spre o rodnică deschidere universală, spre o mediere între culturi, spre o adevărată universalitate.” Paul a învăţat şi lucrul manual, a notat Papa Benedict, amintind că în Faptele Apostolilor se spune că făcea corturi. La vârsta de 12 sau 13 ani, el „a părăsit Tars şi a mers la Ierusalim pentru a fi educat la picioarele rabinului Gamaliel Bătrânul, nepotul marelui rabin Hiller, conform celor mai rigide norme ale fariseilor, dobândind un mare zel pentru tora mozaică.”
Cu toate acestea, a continuat Papa, „Paul a rămas în istorie nu atât ca fariseu cât mai ales ca un creştin, şi mai mult, ca un apostol. Activitatea sa apostolică este împărţită în mod tradiţional după cele trei călătorii misionare, la care se adaugă a patra – cea la Roma, ca prizonier. Toate sunt narate de Luca în Fapte.” Sfântul Părinte a amintit apoi dimensiunea călătoriilor lui Paul şi importanţa predicării sale pentru Biserica primară. A notat în special modul în care apostolul a jucat un rol cheie în naşterea creştinismului în ceea ce avea să devină Europa. În Troas „a avut loc un alt eveniment important: într-un vis Paul a văzut un macedonean de pe partea cealaltă a mării, adică din Europa, care spunea: `Vino şi ajută-ne`”, a amintit Episcopul Romei. „Era viitoarea Europă cea care îi cerea ajutorul şi lumina Evangheliei.”
Papa a spus că se va întoarce în catehezele ulterioare asupra temei martiriului lui Paul. „Pentru moment, în această scurtă evocare a călătoriilor lui Paul, ajunge să ne oprim la modul în care s-a dedicat el proclamării Evangheliei fără să precupeţească vreun efort şi înfruntând grele încercări, despre care ne-a lăsat mărturie în a doua scrisoare către Corinteni. Vedem o hotărâre care poate fi explicată doar de un suflet cu adevărat fascinat de lumina Evangheliei, unul îndrăgostit de Cristos, un suflet susţinut de o convingere profundă: că este necesar să ducem lumina lui Cristos lumii întregi, să proclamăm Evanghelia tuturor.” Papa Benedict a continuat: „Aceasta cred că ne transmite nouă scurta relatare despre călătoriile Sfântului Paul: să vedem pasiunea sa pentru Evanghelie, intuind astfel grandoarea, măreţia şi mai ales profunda nevoie pe care o avem cu toţii de Evanghelie.”
„Să ne rugăm ca Domnul, care l-a făcut pe Paul să vadă lumina Sa şi să asculte cuvântul Său, şi care i-a atins inima în profunzime, să ne facă şi pe noi să vedem lumina Sa, pentru ca inimile noastre să fie de asemenea atinse de cuvântul Său şi pentru ca şi noi să putem să dăm lumii de astăzi, însetată după ea, lumina Evangheliei şi adevărul lui Cristos.”
