LC: Religie şi naţiune în secolul XXI (II)
30.09.2008, Cluj (Catholica) - Vă oferim în continuare noi fragmente din interviul cu PS Florentin Crihălmeanu, Episcop de Cluj-Gherla, apărut în numărul pe septembrie 2008 al revistei Lumea Catholica. Preasfinţia sa a participat în perioada 4-6 septembrie 2008, la Freising, Germania, la cel de-al XII-lea Congres Internaţional Renovabis, pe tema „Rupturi în Europa. Religie şi naţiune în secolul XXI”, cu participanţi din mai multe ţări ale Europei.
Episcopul a arătat că în cadrul congresului s-au organizat mai multe cercuri de discuţii: un prim cerc „s-a ocupat de problema Biserică şi naţiune în Polonia şi Ucraina; un al doilea cerc a abordat problema României, `Şanse şi riscuri privind co-existenţa diferitelor naţionalităţi şi denominaţiuni în România`, la care am participat; al treilea cerc a vorbit despre Serbia, un al patrulea cerc a vorbit despre o problemă încă arzătoare, problema Kosovo; un al cincilea grup a vorbit despre grupările romilor din centrul şi estul Europei. Un al şaselea grup a vorbit despre aspectele pastorale ale catolicilor care nu vorbesc limba germană, un al şaptelea grup a vorbit despre problemele religioase şi etnice în Caucaz, în Armenia şi în Georgia, un al optulea grup a vorbit despre naţiune şi religie în imagini, un al nouălea grup a vorbit despre drumul spre împăcare, referindu-se mai cu seamă la anul 1989”.
Unul dintre referatele prezentate pe larg de PS Florentin a fost acela al dr. Alexander Hoffmann din Bonn, care s-a referit la o categorie aparte de persoane, „aşa-numita populaţie in-between, adică populaţia care se află cumva `între`, în sensul că există un curent de emigraţie în care emigranţii pleacă cu familiile lor şi după câţiva ani ar dori să se întoarcă în ţara de unde au plecat, la casa lor, dar îşi dau seama că nici acolo nu se mai simt acasă. Practic, ei fac această navetă între două ţări, căutându-şi locul şi de multe ori au nevoie, la întoarcerea în patria lor, de un timp pentru integrarea în comunitate, fapt care cere răbdare şi persoane specializate. După cum şi emigranţii, atunci când pleacă din ţara lor mamă, au nevoie de cursuri speciale de integrare în ţările în care ajung”.
„Trebuie ca atât Biserica, cât şi societatea, să ajute această integrare, pentru ca omul, la nivel mental şi spiritual, să se simtă acasă, să se simtă integrat acolo unde va ajunge. Sigur, pe noi ne interesează mai mult situaţia creştinilor care ajung în această stare de in-between, adică într-o stare de tranziţie în care nu se mai simt acasă nici în locul din care au plecat, nici în locul unde au ajuns. Aici s-au dat câteva exemple, respectiv nemţii care provin din Rusia, şi care de multe ori au dificultatea de a se integra în această societate, şi în acest moment au tendinţa de a se întoarce, dar şi acolo se simt străini şi nu mai pot face faţă cerinţelor de acolo”.
„S-a spus că aici confesiunea are un mare rol şi revine Bisericii responsabilitatea să ofere acestora o educaţie corespunzătoare după anumite valori creştine autentice. S-a pus problema emigranţilor ortodocşi din Bavaria, care, venind în contact cu Biserica Catolică, au tendinţa de a trece la catolicism. Conferenţiarul spunea că este important să fie primiţi, pentru a nu rămâne într-o situaţie de tranziţie care de multe ori îi poate duce la disperare sau la lipsa unor valori creştine. Este totodată important ca preotul catolic să îi conducă spre o comunitate care este de acelaşi tip, respectiv ortodoxă, astfel încât ei să se poată simţi ca acasă”.
Vorbind despre concluziile congresului, Preasfinţia Sa a arătat că pr. Dietger Demuth, asistentul spiritual de la Renovabis, „a încheiat practic acest al XII-lea Congres, amintind că se împlinesc 16 ani de când pr. Hillengass SJ a început această organizaţie, chiar în sala în care ne aflam, în Domgymnasium, şi este deci un moment aniversar. Organizaţia Renovabis şi-a propus nu numai să reînnoiască faţa lumii prin sprijinirea unor construcţii de biserici, ceea ce de fapt a făcut foarte mult şi pentru biserica noastră din România, dar şi să sprijine dialogul dintre Est şi Vest. De aceea sunt organizate şi aceste congrese care doresc să pună în faţă Estul şi Vestul”.
