Papa cere depăşirea conflictului exegeză-teologie
15.10.2008, Vatican (Catholica) - Papa Benedict al XVI-lea s-a adresat Sinodului Episcopilor reunit la Vatican propunând depăşirea diviziunilor dintre exegeţi şi teologi care pot să conducă la o lectură fără credinţă a Bibliei. Sfântul Părinte a încurajat acest efort într-un discurs adresat ieri, în baza unor notiţe dintr-un carneţel personal, de la prezidiul unde se află în postura funcţiei sale. Intervenţia sa a avut loc după pauza celei de-a 14 sesiuni, Pontiful explicând audienţei că vorbeşte în baza lucrării pe care o face pentru completarea celui de-al doilea volum al cărţii sale „Isus din Nazaret”.
Sfântul Părinte a subliniat criteriile pentru interpretarea Scripturii oferite de Conciliul Vatican II prin documentul „Dei Verbum”, la nr. 12. „Întrucât Sfânta Scriptură trebuie citită şi interpretată întru acelaşi Duh în care a fost scrisă”, se spune în textul conciliar, „pentru a descoperi exact sensul textelor sacre trebuie avute în vedere cu nu mai puţină grijă conţinutul şi unitatea întregii Scripturi, ţinând seama de tradiţia vie a întregii Biserici şi de analogia credinţei.” Pontiful a spus că în viziunea sa în general exegeţii ţin cont de primul principiu – unitatea Scripturii. Dar ei neglijează adesea cel de-al doilea principiu – tradiţia vie a întregii Biserici. O astfel de neglijare nu este fără consecinţe, a spus Pontiful, care a subliniat că Biblia devine o carte din trecut. „Iar exegeza devine istoriografie.” Printr-o astfel de abordare prezenţa divinului în istorie dispare. Papa a dat exemplul Germaniei, unde anumite curente exegetice neagă instituirea Euharistiei sau afirmă că Isus nu a părăsit niciodată mormântul.
O astfel de interpretare creează un zid despărţitor între exegeză şi lectio divina şi provoacă un anumit fel de confuzie în pregătirea predicilor. Totodată prin acest stil de abordare Scriptura încetează să mai fie „sufletul teologiei”, iar teologia încetează să mai fie interpretare a Scripturii în Biserică. Viaţa şi misiunea Bisericii cere depăşirea acestui dualism între exegeză şi teologie, a afirmat Sfântul Părinte. Ele sunt mai degrabă dimensiuni ale aceleiaşi realităţi. Astfel Episcopul Romei a propus introducerea a două sugestii pentru Sinod: dezvoltarea nu doar a exegezei istorice ci şi a celei teologice; şi lărgirea educaţiei exegeţilor pentru ca astfel aceştia să aibă o viziune mai largă asupra exegezei. Intervenţia Papei Benedict a fost de aproximativ 10 minute.
