Costantino Sigismondi despre astronomie şi liturgie
24.12.2008, Roma (Catholica) - La rugăciunea Angelus de duminică, 22 decembrie, ziua solstiţiului de iarnă, Papa Benedict al XVI-lea a ţinut să amintească apropiata deschidere a Anului Internaţional al Astronomiei şi importanţa acestei ştiinţe în istoria Bisericii, în particular în „ritmul timpului de rugăciune”. Radio Vatican a stat de vorbă cu astrofizicianul Costantino Sigismondi, profesor de istorie a astronomiei la universitatea La Sapienza din Roma. „Nu miră faptul că Sanctitatea Sa a ales numele de Benedict. În regula Sfântului Benedict, noi găsim deja organizarea zilei şi a rugăciunii în funcţie de orele nopţii şi zilei, bazată pe astronomie. Se vede astfel că ritmul rugăciunii este armonizat cu mersul naturii: este prezentă alternanţa iarnă-vară, cu nopţi mai mult sau mai puţin lungi. Papa a citat ora în care se recită Angelus, dar putea să facă şi alte referinţe care arată legătura dintre timpul liturgic şi timpul cronologic. Avem, în acest sens, sărbătoarea Paştelui, legată de echinocţiul de primăvară, sau de luna plină în tradiţia ebraică (…). Există, prin urmare, foarte multe exemple care arată legătura dintre astronomie şi liturgie”.
Sigismondi a mai explicat faptul că „orientarea unei Biserici este o operaţiune care se bazează pe calcule şi măsuri de tip astronomic. Catedralele au fost întotdeauna un punct de referinţă pentru cetăţile şi locuitorii lor: aveau orologii solare, erau prezente rigle de calcul pentru distanţe… Cine voia, putea merge cu metrul său şi să îl regleze după metrul imprimat pe zidurile catedralei. Cât priveşte Piaţa San Pietro, obeliscul a fost pus de Papa Sixt al V-lea şi linia meridiană a fost reglată în 1817.” În fine, astrofizicianul a vorbit şi despre cazul Galilei. Întrebat dacă va fi redeschis, a răspuns: „Cazul Galilei nu se închide niciodată pentru că mereu apar opinii şi puncte de vedere, uneori şi prejudecăţi, care tind să-l redeschidă. Duminică Papa a adus de fapt un omagiu lui Galilei, arătând că prin dezvoltarea astronomiei, omul se poate situa în armonie cu ceea ce a fost creat de Cuvântul lui Dumnezeu, de acelaşi Cuvânt pe care Biserica îl păstrează. Cuvântul pe care îl găsim cu ajutorul Bibliei este acelaşi care a creat cerul şi pământul. Nu este o noutate că Galileo era în perfectă armonie cu această viziune. Cu siguranţă, el însuşi ar fi fost foarte bucuros pentru faptul că milioane de persoane au ascultat din partea Papei un Angelus despre astronomie.”
