Notă lămuritoare a secretariatului de stat
04.02.2009, Vatican (Catholica) - În urma reacţiilor provocate de recentul decret al Congregaţiei pentru Episcopi, prin care se ridica excomunicarea celor patru prelaţi ai Fraternităţii Sfântului Pius al X-lea (SSPX), şi referitor la declaraţiile despre Holocaust ale Episcopului Williamson din aceeaşi Fraternitate, secretariatul de stat al Vaticanului a considerat potrivit să clarifice câteva aspecte. „După cum s-a spus deja, decretul Congregaţiei pentru Episcopi, datat 21 ianuarie 2009, a fost un act prin care Sfântul Părinte a răspuns cu amabilitate cererilor repetate ale Superiorului general al Fraternităţii Sfântului Pius al X-lea. Sanctitatea sa a dorit să elimine un obstacol care împiedica deschiderea uşii dialogului. El aşteaptă acum o dispoziţie similară să fie exprimată de cei patru Episcopi în totală adeziune la doctrina şi disciplina Bisericii.”
Nota secretariatului de stat continuă: „Măsura extrem de gravă a excomunicării latae sententiae, dată celor patru Episcopi amintiţi anterior la 30 iunie 1988, apoi declarată oficial la 1 iulie acelaşi an, a fost o consecinţă a consacrării lor ilegitime întru episcopat de către Mons. Marcel Lefebvre. Anularea excomunicării îi eliberează pe cei patru Episcopi de o foarte gravă măsură canonică, dar nu a schimbat poziţia juridică a Fraternităţii Sfântului Pius al X-lea, care, în acest moment, nu se bucură de recunoaştere canonică din partea Bisericii Catolice. Nici măcar cei patru Episcopi, deşi eliberaţi de excomunicare, nu au o funcţiune canonică în Biserică şi nu îşi exercită licit ministerul lor pastoral.” Cea de-a doua parte a notei aminteşte că „pentru o viitoare recunoaştere a Fraternităţii Sfântului Pius al X-lea, o condiţie indispensabilă o reprezintă recunoaşterea deplină a Conciliului Vatican II şi a Magisteriului Papilor Ioan al XXIII-lea, Paul al VI-lea, Ioan Paul I, Ioan Paul al II-lea şi Benedict al XVI-lea. După cum s-a afirmat deja în decretul din 21 ianuarie 2009, Sfântul Scaun nu va evita, în forme considerate potrivite, să aprofundeze cu partea interesată temele încă deschise, pentru a se putea ajunge la o rezolvare deplină şi satisfăcătoare a problemelor care au provocat această diviziune dureroasă.”
Nota trece apoi la scandalul provocat de declaraţiile unuia dintre cei patru Episcopi. „Poziţia Mons. Williamson privind Holocaustul este complet inacceptabilă şi ferm respinsă de Sfântul Părinte, după cum spunea chiar el după 28 ianuarie, când, referindu-se la genocidul brutal, şi-a exprimat din nou solidaritatea totală şi indubitabilă cu fraţii noştri care au primit Primul Legământ, şi a afirmat că amintirea acelui teribil genocid trebuie să conducă `omenirea la a reflecta asupra puterii impredictibile a răului atunci când acesta cucereşte inima omului`, adăugând că Holocaustul rămâne `pentru toţi un avertisment împotriva uitării, împotriva negării şi reducţionismului, deoarece violenţa împotriva unei singure fiinţe umane este violenţă împotriva tuturor.` Episcopul Williamson, pentru a i se admite să aibă funcţiuni episcopale în Biserică, va trebui de asemenea să se distanţeze, într-o manieră fără echivoc şi publică, de poziţiile sale anterioare privind Holocasutul, necunoscute Sfântului Părinte în momentul ridicării excomunicărilor. Sfântul Părinte cere ca toţi credincioşii să i se alăture în rugăciune, pentru ca Domnul să lumineze calea Bisericii. Fie ca efortul păstorilor şi al tuturor credincioşilor să crească în sprijinul delicatei şi dificilei misiuni a Succesorului Apostolului Petru, `custodele unităţii` în Biserică.” Documentul este semnat astăzi, 4 februarie 2009, în Vatican.
